Articolul 38 alin. (1) din Legea parteneriatului public-privat (PPP) este neconstituțional, deoarece dă posibilitatea modificării unilaterale sau a rezilierii contractului, a decis, astăzi, Curtea Constituțională a României (CCR), astfel că actul normativ se întoarce în Parlament, pentru revizuire. Este pentru a doua oară când Legea PPP, iniţiată de Dan Şova pe vremea când era ministru delegat al Marilor Proiecte şi aprobată de Guvern ca proiect de lege, fiind adoptată apoi de Legislativ, în 17 decembrie 2013, fără nicio modificare, se reîntoarce în Parlament.
Prima dată, legea lui Şova a fost respinsă de la promulgare de preşedintele Traian Băsescu, fiind retrimisă Camerei Deputaţilor – for decizional – spre corectare. Cum însă deputaţii au refuzat operarea modificărilor sesizate în cererea de reexaminare, respingând-o în 11 iunie (cu 187 voturi “pentru”, 107 voturi “împotrivă” şi 19 abţineri), un grup de 94 de deputaţi ai PDL şi PNL au sesizat CCR care, iată, le-a admis obiecţiile.
Acum, judecătorii CCR au constatat că articolul respectiv este neconstituțional deoarece cuprinde dispoziții neclare, imprevizibile și nepredictibile.
Dispozițiile declarate neconstituționale prevăd: “Art. 38. – (1) Din motive excepționale legate de interesul național sau local, după caz, partenerul public poate, cu notificarea prealabilă a partenerului privat și a societății de proiect:
a) modifică unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat, dacă această posibilitate a fost inclusă în documentația de atribuire într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, și fără a se altera natura generică a contractului inițial sau în orice altă situație de modificare unilaterală a contractului prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător; b) denunță unilateral contractul de parteneriat public-privat, în condițiile legii”.
Nazare: Se legifera stilul Bechtel
Deputatul PDL Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor, a declarat, în 19 iunie, când PDL și PNL au sesizat Curtea Constituțională, că “legea votată de majoritatea PSD-UNPR-PC păstrează aceleași formulări care deschid calea unor contracte păguboase pentru statul român de tipul Bechtel și pun pe fugă orice investitor serios”.
„Prin noua lege se introduce posibilitatea modificării unilaterale sau rezilierii contractului de parteneriat public-privat de către partenerul public prin invocarea de ‘motive excepționale legate de interesul național sau local’. Legea nu definește criteriile prin care vor putea fi stabilite ‘motivele excepționale”, a mai criticat el.
De asemenea, Nazare reclama că „se introduce posibilitatea înlocuirii partenerului privat fără organizarea unei noi proceduri de atribuire și fără a prelua din noua Directivă europeană exact în ce cazuri se poate aplica”.
Alexandru Nazare a explicat că, prin posibilitatea modificării și rezilierii unilaterale a contractelor de parteneriat public-privat și înlocuirea partenerilor privați fără noi proceduri de atribuire, se încalcă principiile egalității de tratament și transparenței decizionale garantate și prin Constituția României.
Reziliere unilaterală
“Se introduce posibilitatea modificării unilaterale sau rezilierii contractului de parteneriat public – privat de către partenerul public prin invocarea de «motive excepţionale legate de interesul naţional sau local». Legea nu defineşte criteriile prin care vor putea fi stabilite «motivele excepţionale»”, au scris iniţiatorii în sesizarea transmisă CCR.
Ei au criticat Articolul 38 al legii, care oferă posibilitatea denunţării unilaterale a contractului PPP “cu notificarea prealabilă a partenerului privat şi a societăţii de proiect”.
În acest caz, dacă modificarea sau denunţarea unilaterală produce prejudicii partenerului privat, atunci acesta are dreptul la o despăgubire care va fi stabilită conform “normelor de aplicare a legii”.
“În cazul în care modificarea ori denunţarea unilaterală a contractului îi aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul să primească o despăgubire, stabilită potrivit prevederilor normelor de aplicare a legii, modalitatea de determinare fiind prevăzută în contractul de parteneriat public-privat”, explică deputaţii PDL şi PNL.
Autorii contestaţiei au reclamat formularea ambiguă a textului de lege, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, dar şi nerespectarea normelor de tehnică legislativă.
Schimbarea partenerului privat, fără licitaţie
Deputaţii PDL şi PNL au reclamat şi prevederile legii care oferă posibilitatea schimbării partenerului privat de către autoritatea publică fără a fi realizate noi proceduri de atribuire, impuse în directivele europene.
“Legea PPP nu preia prevederile Directivei, iar posibilităţile de înlocuire a partenerului privat fără o nouă procedură de atribuire sunt condiţionate doar de includerea în documentaţia de atribuire sau în contract, în conformitate cu normele de aplicare. Întrucât normele de aplicare sunt un act cu forţă juridică inferioară, considerăm necesar ca, pentru a respecta obligaţiile ca stat membru al UE şi prevederile Directivei 24/2014, Legea PPP trebuie să includă condiţiile clare de înlocuire a partenerului privat fără organizarea unei noi proceduri de atribuire”, mai cuprindea contestaţia adresată Curţii Constituţionale.
Noua Lege a parteneriatul public-privat, adoptată în 17 decembrie 2013, abrogă Legea PPP nr. 178/2010, adoptată în timpul Guvernului Boc.
Magda SEVERIN
