Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis, miercuri, ca Legea lustratiei este neconstitutionala, dupa ce a admis sesizarea din 7 martie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). Decizia este definitiva si general obligatorie. Consiliul Superior al Magistraturii s-a alaturat acestei pozitii, intrucat 165 de megistrati ar fi fost afectati de actul normativ.
In motivarea deciziei, ICCJ precizeaza ca legea, in forma adoptata de Parlament dupa pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale din 7 iunie 2010, in dezacord cu considerentele instantei de contencios constitutional, instituie o sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si pe o culpabilizare generica, globala a categoriei profesionale a procurorilor.
De asemenea, in dezacord cu considerentul cuprins in decizia CCR – potrivit caruia lustratia este permisa exclusiv cu privire la persoanele care “au luat parte efectiv la grave incalcari ale drepturilor si libertatilor omului” – legea sanctioneaza toate persoanele care au detinut functia de procuror, inclusiv persoanele care, in exercitarea functiei de procuror, nu au luat parte in intreaga lor cariera profesionala la incalcari ale drepturilor si libertatilor omului.
Totodata, considera judecatorii ICCJ, noua forma a legii aduce atingere principiului neretroactivitatii legii consacrat de Constitutie, conform caruia “legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”.
165 de magistrati ar fi fost afectati
Din discutiile de la CSM de la inceputul lunii martie a reiesit ca 165 de magistrati vor fi afectati de aceasta lege, printre cei afectati numarandu-se inclusiv presedintele ICCJ, Livia Doina Stanciu.
Procurorul general Laura Codruta Kovesi a declarat ca, din cei 2.400 de procurori din Ministerul Public, 161 au fost angajati inainte de 1989, iar 60 ocupa functii de conducere in acest moment.
“Noi am sesizat presedintele Inaltei Curti pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala, nu din perspectiva numarului de procurori care ar putea fi afectati, ci din perspectiva prezumtiei pe care legea o instituie, ca daca ai fost procuror inainte de 1989 ai facut politie politica. Or, nu este asa, avem foarte multi procurori care au fost criminalisti sau au lucrat in alte domenii si nu cred ca a pune o astfel de prezumtie asupra tuturor procurorilor, asupra unei intregi categorii profesionale, este constitutional si corect”, a spus Kovesi. (M.S.)
