Presedintele Traian Basescu a promulgat, joi, actul normativ de modificare si completare a Legii 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie. Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de agresiune din partea unui membru al familiei poate solicita in justitie emiterea unui ordin de protectie sau de restrictie, care ii interzice agresorului sa se apropie de ea. Totodata, autoritatile sesizate despre astfel de infractiuni sunt “obligate sa se deplaseze de indata la fata locului”.
Seful statului a spus ca legea nu era sosita spre promulgare la Administratia Prezidentiala, dar a cerut-o repede Parlamentului, sa o promulge chiar de Ziua Femeii.
Proiectul (initiat de parlamentari PDL, deputati ai minoritatilor nationale, ai UNPR si unul al PNL) a fost declarat adoptat tacit de catre Senat in 9 noiembrie 2010 si inscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor, forul legislativ decizional, abia in 5 decembrie 2011. Actul normativ a fost adoptat abia in 28 februarie 2012, in lipsa Opozitiei, cu 166 voturi “pentru”, 3 voturi “impotriva” si doua abtineri.
Legea a fost trimisa abia in 7 martie la Presedintie, pentru promulgare.
Prea tarziu pentru femeia ucisa in atacul armat
Din pacate, a fost prea tarziu pentru femeia impuscata, luni, de sotul ei gelos. Actul normativ este, astfel, promulgat la 3 zile de la sangerosul atentat armat in care angajatul MAI si-a ucis sotia si pe colega ei de serviciu intr-un coafor din Bucuresti, ranind cu pistolul alte 6 persoane.
Femeia depusese plangere la Politie impotriva sotului agresor inca din 1 martie, insa organele de ancheta au ingnorat apelul ei disperat, lasand sa treaca 5 zile si astfel, la data la care trebuia sa se prezinte la audiere, barbatul a impuscat-o mortal, ingrozind o tara intreaga.
Ordin de protectie fata de agresor
Noua lege prevede ca violenta in familie se poate manifesta verbal, psihologic, fizic, sexual, social sau spiritual. Violenta verbala este caracterizata prin “adresarea intr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare”.
Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita in justitie emiterea unui ordin de protectie cu caracter provizoriu.
Instanta poate interzice agresorului sa ramana sau sa se reintoarca in locuinta comuna, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate, si sa-l oblige sa suporte unele costuri: cheltuieli medicale, de judecata, cele generate de adapostirea victimei.
Ordinul de restrictie
Totodata, victima poate sa ceara ordin de restrictie, care prevede “evacuarea domiciliului comun cu victima”, “pastrarea distantei minime de 200 m fata de persoana vatamata” si “interzicerea oricarui contact telefonic, prin corespondenta”.
De asemenea, instanta poate sa interzica agresorului deplasarea in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic. Legea mai prevede si posibilitatea ca justitia sa poata obliga agresorul sa predea politiei armele detinute.
Arestarea preventiva
Durata pentru care se dispune ordinul de restrictie nu poate depasi 2 ani, iar in cazul in care acesta este incalcat se va putea dispune masura arestarii preventive.
Pentru a obtine un astfel de ordin, victima trebuie sa completeze o cerere care va fi scutita de taxa judiciara de timbru si va fi judecata de urgenta. “In caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei”, se mai arata in lege.
Violenta fizica
Legea enumera actele sau faptele care constituie violenta fizica: “lovirea, imbrancirea, trantirea, tragerea de par, inteparea, taierea, arderea, strangularea, muscarea, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare”.
Agresiunea sexuala reprezinta “impunerea de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea unor relatii sexuale fortate” si violul conjugal contituie forme de violenta sexuala.
Violenta psihica
De asemenea, legea defineste categoria de “violenta psihica” prin fapte precum “impunerea vointei sau a controlului personal”, “provocarea de stari de tensiune sau de suferinta” precum si “violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor”. Sunt considerate violenta psihica si gesturi precum afisarea ostentativa a armelor, neglijarea, actele de gelozie.
Este de asemenea considerata forma de violenta conjugala interzicerea activitatii profesionale sau privarea de mijloace economice, “inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate”.
Legea incrimineaza si interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, controlul inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune sau refuzul de a sustine familia. Este de asemenea interzisa impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii.
Violenta spirituala
Legea defineste si faptele si actiunile ce constituie violenta spirituala, respectiv “interzicerea, limitarea, ridiculizarea, penalizarea aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare”.
Izolarea unui membru al familiei de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privarea intentionata de acces la informatie constituie, la randul lor, forme de violenta sociala.
Autoritatile, obligate sa se deplaseze de indata la locul agresiunii
Actul normativ mentioneaza explicit ca, “in toate cazurile, organul de cercetare penala, sesizat in orice mod despre savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute in prezenta lege, este obligat sa se deplaseze de indata la fata locului”.
Victimele violentelor beneficiaza de asistenta juridica gratuita.
La “prevederi referitoare la organizarea si functionarea adaposturilor pentru victime”, actul normativ precizeaza ca locatia acestora este “secreta publicului larg”.
Sanctiuni
Legea prevede sanctionarea cu amenda intre 1.000 si 5.000 de lei pentru refuzul primirii in adapost sau de a acorda asistenta medicala victimelor.
Pe de alta parte, se sanctioneaza cu amenda intre 500 si 1.000 de lei refuzul parasirii adapostului in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut.
Aceleasi amenzi (500-1.000 lei) se aplica persoanei care a comis acte de agresiune si incearca sa patrunda in incinta adapostului in care se afla victima.
Magda SEVERIN
