Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a anunţat că modificările la Codul Penal vor fi puse în dezbatere publică chiar dacă au fost votate de Parlament și contestate la Curtea Constituțională a României (CCR). Zgonea l-a învinovăţit pe Traian Băsescu de faptul că “dorește cu tot dinadinsul să blocheze Parlamentul”: “Președintele putea să cheme liderii grupurilor politice parlamentare, cei doi președinți de Cameră, să retrimită legile către Parlamentul României și să explice unde crede domnia-sa că s-a încălcat Constituția și unde am atacat statul de drept, și exista o dezbatere publică normală, fără să atace Parlamentul.
Amintim că legea de modificare a Codului Penal a fost votată pe furiş, fără avizele DNA şi CSM, astfel încât parlamentarii au fost scoşi din rândul funcţionarilor publici, ca să nu mai poată fi acuzaţi de conflict de interese.
O încercare asemănătoare a fost făcută de Senat, prin modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor, dar CCR l-a declarat neconstituţional. Totodată, prin modificările operate în Codul Penal, primarii nu vor mai fi acuzaţi de incompatibilitate. În plus, vor putea să dea contracte din bani publici rudelor sau familiei.
Însă reacţia Europei şi a SUA a fost imediată: ambasadele Olandei, Marii Britanii, Germaniei şi Statelor Unite, precum şi Comisia Europeană şi-au exprimat îngrijorarea faţă de încălcarea statului de drept. Oficialii CE au atras atenţia Parlamentului României asupra iminentului Raport pe Justiţie (MCV).
Acesta a fost, de fapt, motivul principal pentru care proiectul legislativ este acum dezbătut public, deşi fapta a fost consumată: legea a fost votată în 10 decembrie şi urma să meargă la promulgare. Însă preşedintele Traina Băsescu a avertizat că nu îi va da ok-ul, ci o va reîntoarce Camerei. Dar cum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a atacat legea la Curtea Constituţională, toată lumea aşteaptă acum verdictul din 15 ianuarie 2014.
Însă presiunea Europei şi a SUA nu a slăbit. Ambasadorii Germaniei, Olandei şi Franţei s-au înfăţisat la Parlament, să afle direct de la deputaţi cum invocă ei “acuze politice” din partea lui Băsescu pe această lege şi cum justifică faptul că susţin că nu este adevărat ce scrie presa.
Ce spune Zgonea
“Am avut o discuţie cu reprezentanţii ambasadelor şi le-am promis că le trimitem în următoarea perioadă toate documentele necesare. Am trimis şi Ministerului de Externe aceste documente trimise de Comisia juridică, inclusiv rapoartele, să fie distribuite tuturor ambasadelor noastre în statele eruopene. Voi scrie personal Comisiei Europene. Suntem dispuşi să discutăm pe fiecare decizie pe care am luat-o, să demonstrăm”, a spus Zgonea.
Pe de altă parte, el a arătat că “modificările la Codul Penal le vom dezbate în spațiul public după ce vedem care este decizia CCR”.
El susţine că acestea “au fost dezbătute și înainte, iar CSM a fost consultat când am avut modificări organizatorice legate de sistem”.
“L-am rugat pe domnul Ciucă (Bogdan Ciucă, președintele Comisiei juridice, care a întocmit raportul pe proiectul legislativ în noaptea dinaintea votului, când actul normativ a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară fără ca deputaţii să aibă timp să studieze documentul şi să-l dezbată pe articole – n.r.) ca pentru aceste proiecte care au fost modificate, corect, legal și transparent, să inițieze, chiar dacă există această contestare la CCR, să inițieze dezbateri și instituțiile respective să vină să-și exprime punctul de vedere și argumentele aici. Bogdan Ciucă mi-a promis că va face acest lucru și eu cred că acest lucru este bun pentru democrația românească ca să demontăm atacurile politice pe care domnul președinte Băsescu le-a făcut asupra Camerei Deputaților, nefondat”, a mai spus Zgonea, după ședința Biroului permanent.
Cazanciuc, la raport
Zgonea a anunţat, totodată, că ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, va fi prezent luni la Comisia juridică. “Vom discuta cum putem să facem ca legile care vin din Parlament să nu mai fie contestate în spațiul public și să avem un dialog înainte”, așa cum permite Constituția, atunci când termenul de dezbatere este prevăzut în regulament, “nu să ne certăm pe legi care sunt de trei ani la o comisie și nimeni nu emite niciun punct de vedere”, a explicat președintele Camerei Deputaților.
După ce s-a întâlnit cu deputaţii din Comisia juridică a Camerei, ministrul Cazanciuc a declarat că are un dialog permanent cu reprezentanţii Comisiei Europene şi că, în cadrul acestuia, a discutat şi despre modificările la Codul Penal.
Cazanciuc a evitat şi să spună dacă pe el l-ar îngrijora modificările operate în Cod. “Singurul lucru pe care l-am spus astăzi destul de ferm Comisiei juridice este dorinţa mea de un dialog mai apropiat atunci când avem iniţitive de a modifica acte normative, pentru că buna noastră credinţă s-ar putea să se lovească de detalii pe care mebrii Parlamentului nu le pot cunoaşte uneori. Necorelarea unor texte poate să ducă la greşeli în aplicare”, a spus Robert Cazanciuc.
Codul Penal ar intra în vigoare la 1 februarie
Zgonea a precizat că noul Cod Penal va intra în vigoare la 1 februarie 2014, evident, dacă CCR va respinge sesizarea ÎCCJ. El a adăugat că “se au în vedere noi modificări prin care parlamentarilor și șefului statului să le fie aplicate sancțiuni mai drastice”.
“Codul Penal este punerea în aplicare a unei decizii CCR, a jurisprudenței cu prevederile pe care noi suntem obligați să le vedem în Codul Penal, care intră în vigoare de la 1 februarie. Boc nu a fost în stare să îl promoveze și a prorogat întotdeauna termenul de aplicare. Îi dăm drumul acestui nou Cod penal și dorim pentru deputați, senatori și pentru președintele statului sancțiuni mai dure și un capitol separat. Vrem ca orice funcționar public să nu fie asimilat senatorului și deputatului. De trei ani de zile discutăm, dar în actualul Cod penal nu am putut promova aceste aspecte pentru că a fost făcut prin asumarea Guvernului. (…) Așteptăm decizia CCR și o vom respecta. Noi nu putem să supunem dezbaterii publice o decizie a Curții și nici nu putem să o punem să fie pe site-ul Camerei Deputaților, ci trebuie să o aplicăm”, a mai spus Zgonea.
Băsescu e de vină
Totodată, şeful Camerei Deputaţilor a susținut că președintele Traian Băsescu “dorește cu tot dinadinsul să blocheze Parlamentul”.
“Președintele putea să cheme liderii grupurilor politice parlamentare, cei doi președinți de Cameră, să retrimită legile către Parlamentul României și să explice unde crede domnia sa că s-a încălcat Constituția și unde am atacat statul de drept și exista o dezbatere publică normală, fără să atace Parlamentul. (…) Văd că președintele Traian Băsescu a început campania pentru alegerile europarlamentare. E o bătălie politică”, a acuzat Zgonea.
El a adăugat că USL rămâne dispus dialogului și discuției cu Traian Băsescu în privinţa legislației pe care Parlamentul o promovează.
Liberalii nu mai recunosc votul
Nu este vreo recunoaştere a ilegalităţii manevrei făcute pe furiş în Camera Deputaţilor – for decizional, care a operat modificările la Codul Penal fără ca proiectul legislativ să fie dezbătut pe articole. Liberalii, care au votat fără rezerve, acuză acum că nici nu li s-a spus ce votează şi susţin că, de fapt, nu sunt de acord cu ce au votat.
Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, cere chiar reîntoarcerea legii în Parlament, dar acest lucru poate fi posibil numai dacă CCR o respinge sau dacă preşedintele Traina Băsescu respinge de la promulgare actul normativ care a trecut ca prin brânză prin Camera Deputaţilor.
Ponta: Aleşii au un regim special, nu sunt funcţionari publici. Lumea s-a încins, aşa
Premierul Victor Ponta a fost întrebat de jurnalişti dacă, în opinia sa, în Cod ar trebui să rămână modificarea privind neasimilarea parlamentarilor cu funcţionarii publici, El a răspuns afirmativ.
“Nu doar în opinia mea, am văzut o opinie independentă care spune să fie ca şi în Germania. Aleşii nu sunt funcţionari publici, sunt demnitari şi au un regim, o prevedere specială. Nu se pune problema să nu răspundă în faţa ANI sau DNA. De altfel, nici în cazul proiectului adoptat marţi nu se întâmpla, dar s-a încins lumea aşa”, a spus Ponta.
El a adăugat că lucrurile trebuie să fie foarte clar departajate: “Parlamentarii nu au salariu, contract de muncă. Ei au indemnizaţie, au alt raport de muncă. Dar, evident că rămân sub autoritatea DNA, a ANI, nici nu se poate altfel. Deci superimunitatea nu există, e o poveste”, a spus Ponta.
“Propaganda sistemului Băsescu va băga oamenii în închisori încă 11 luni”
La începutul şedinţei BPN a PSD, la care a avut acces şi presa, Victor Ponta a spus că “propaganda sistemului Băsescu” va face rău şi “va băga oamenii în închisori” încă 11 luni, cât va dura mandatul preşedintelui.
“Obişnuiţi-vă, încă 11 luni propaganda sistemului Băsescu va face rău, va băga oamenii în închisori, va distruge cât va putea. Dar, dacă am rezistat 9 ani şi o lună, mai rezistăm încă 11 şi oamenii aşteaptă ca noi, PSD, să închidem epoca neagră Băsescu”, a spus Ponta.
“Şi să nu uitaţi că încă 11 luni până când acest sistem condus de domnul Băsescu va pleca în sfârşit, vom avea ce-am avut şi zilele trecute: propagandă, minciuni, scandal. Cât o să fie Băsescu preşedinte nu o să fie nici linişte în ţară, nici nu o să putem să ne dezvoltăm, dar din fericire mai sunt doar 11 luni”, a adăugat el.
Legea amnistiei, amânată
Tot astăzi, Valeriu Zgonea a anunţat că Legea amnistiei şi graţierii va fi scoasă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și va rămâne în dezbatere publică, alături de legea lobby-ului, până la 1 februarie.
“Amnistia o retrimitem la comisie și va fi în dezbatere publică, așa cum este și Codul de conduită, până la 1 februarie. (…) Din discuția cu cei de la ambasade, toată lumea și-a dat seama că este un proiect normal și el este în dezbatere publică. De aceea l-am și oprit de la votul final. Ca să fie în dezbatere publică, să vadă toată lumea că nu este nicio chestie ilegală. (…) Totul a fost transparent. Așteptăm ca opinia publică, cei care sunt interesați, să ne spună care sunt amendamentele și care sunt nemulțumirile pe care le au la acest proiect și la celelalte în dezbatere”, a precizat el.
Derapajele, în informarea CSM către CE, pentru MCV
Pe de altă parte, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt-Hăineală, a declarat duminică, la Digi24, că ultimele modificări ale Codului Penal adoptate de Parlament vor fi incluse în informarea pe luna decembrie către Comisie Europeană, care va fi transmisă până la sfârșitul săptămânii.
“Noi, oricum, informăm Comisia Europeană, lunar, referitor la toate elementele de interes, pe MCV. Nu a plecat (informarea pe luna decembrie – n.r.), dar va pleca și va include aceste aspecte, cu siguranță. Până la finele săptămânii. Este raportul de progrese pe care îl trimitem, e în practica noastră. Orice instituție care are competențe din perspectiva MCV informează periodic, lunar respectiv, cu privire la evoluțiile relevante și este clar că atât timp cât implementarea noilor coduri și stabilitatea cadrului normativ reprezintă chestiuni de referință pentru Comisia Europeană, este evident că ne vom referi la ele și vom face exact istoricul din perspectiva noastră și din punctul nostru de vedere”, a afirmat șeful CSM.
Hăineală a explicat că va fi transmis la Bruxelles punctul de vedere înaintat Parlamentului.
Întrebată dacă intenționează să atragă atenția și altor organisme, în afară de Comisia Europeană, președintele Consiliului a precizat: “O să analizăm și o să vedem”.
Legat de modificările Codului Penal și de legea privind amnistia și grațierea, ea a susținut că soluția este la Curtea Constituțională și că speră să fie declarate neconstituționale aceste inițiative legislative.
“Apoi, sigur, Parlamentul va fi ținut de limitele deciziei CCR. Dar în forma în care sunt acum reprezintă un regres major pentru România, sincer. (…) Semnalul este clar, unul negativ, evident. (…) În momentul în care noi, magistrații, știm foarte bine că activitatea noastră este sub lupa CE, că trebuie să atingem anumite standarde în modul în care aplicăm legea, este descurajant să vezi că nu mai ai ce să aplici, că nu mai ai o lege care să-ți permită să răspunzi nevoilor de apărare socială. Ce înseamnă nevoi de apărare socială? Dacă o societate se confruntă la un moment dat cu un anumit fenomen, atunci legislația pentru combaterea și prevenirea fenomenului respectiv trebuie să devină mai dură sau să se mențină cel puțin la gradul de duritate pe care îl avea, în niciun caz să se creeze tot felul de portițe pentru exonerarea, pentru scăparea de răspundere penală a unor persoane “, a arătat șeful CSM.
Răul a fost făcut
Hăineală a adăugat că toate efectele acestei situații vor fi șterse, printr-o eventuală decizie de neconstituționalitate a CCR, însă percepția CE nu va putea fi înlăturată.
“Șterge efectele în plan concret, la modul că nu vom mai avea niște acte normative cu un astfel de conținut. Ceea ce nu va șterge o eventuală decizie a Curții Constituționale va fi percepția CE asupra noastră. Repet, avem obligația de a menține cadrul legislativ pe ce înseamnă anticorupție, pe ce înseamnă legislație privind integritatea, intact. Or, noi exact asta nu am făcut și efectul ăsta îmi vine greu să cred că se va șterge sau se va șterge prea ușor din percepția CE”, a mai spus ea.
În privinţa afectării negocierilor pentru admiterea în Schengen, Hăineală a insistat că o astfel de inițiativă este un regres.
“M-am uitat și eu la declarațiile oficialilor europeni. Cred că la ora asta Schengen-ul nu e un subiect pentru noi și cred că, deși, mă rog, teoretic, subiectul Schengen nu se conexează cu MCV, dar pe de altă parte, probabil că pe undeva există o asociere a celor două teme pe agenda europeană și, după cum am spus, e un regres major. O astfel de inițiativă este un regres”, a mai precizat șeful CSM.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
