Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a anunțat astăzi, în ședința Guvernului, modificările din noul Cod Fiscal și din Codul de Procedură fiscală, ce vor fi postate pe site-ul MFP timp de o lună, apoi vor fi aprobate în Guvern sub formă de proiect de lege și trimise în Parlament spre dezbatere și aprobare, urmând a intra în vigoare la 1 ianuarie 2016.
Iată principalele modificări:
– cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 18% de la 1 ianuarie 2018
– cota standard a TVA pentru carne, legume, pește și fructe va fi redusă la 9% de la 1 ianuarie 2016
– cota unică de impozitare se reduce de la 16% la 14% începând de la 1 ianuarie 2019, atât pentru venit, cât și pentru profit, impactul bugetar net fiind estimat la 2,5 miliarde de lei iar surplusul de creștere economică, de 0,5%
– cota de impozitare pentru microîntreprinderile fără salariați va fi de 3% din venituri plus 1.530 de lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit
– cotele de impozitare vor fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv, de 3% pentru cele cu un salariat și de 3% pentru microîntreprinderile care se află în anumite situații înscrise în registrul comerțului -dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, declarare pe proprie răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile secundare
– se schimbă condiția referitoare la nivelul veniturilor realizate în anul precedent, pentru încadrarea în categoria fiscală de ”microîntreprindere”, astfel: 75.000 euro pentru anul 2017; 85.000 euro pentru anul 2018; 100.000 euro începând cu anul 2019
– va fi introdusă taxarea inversă pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel
– persoanele fizice vor achita impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţin, inclusiv locuinţe – din 2016
– va fi eliminat impozitul de 16% pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2016
– turiştii nu vor mai achita, începând cu anul viitor, taxa hotelieră de 1% din tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur, percepută de primării prin intermediul unităţilor de cazare
– vor scădea accizele la benzină (cu 16-18%) și motorină (cu 20%), dar și la alcool, bere, vinuri spumoase și băuturi fermentate spumoase (cu excepția celor fermentate liniștite, care vor crește), de la 1 ianuarie 2016
(Reducerea accizelor este argumentată de Guvern prin scăderea consumului la carburanţi şi băuturi alcoolice, cu influenţe negative asupra veniturilor bugetare şi indicatorilor macroeconomici, apariţia fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre UE, precum Ungaria şi Slovenia (unde se restituie o parte din accize) sau Bulgaria, care are un nivel redus de taxe, precum şi prin discrepanţele constatate între veniturile bugetare colectate şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor.
Impactul bugetar din aceste reduceri este estimat pentru anul viitor la 1,34 mld lei, cu încasări mai mici de 2,87 mld lei şi venituri suplimentare de 1,53 mld lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, mizându-se pe o creştere economică suplimentară de circa 0,3%, o creştere a numărului locurilor de muncă cu circa 36.000 în 2016, o reducere a inflaţiei cu 0,4%, precum şi pe contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre UE şi reducerea evaziunii fiscale).
– ţiţeiul din producţia internă, cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor accizabile
– va fi eliminat impozitul pe construcții, începând cu 1 ianuarie 2016, ”pentru creșterea investițiilor și a competitivității interne”
– vor fi neimpozitate total cheltuielile efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților
– vor fi mărite marjele în care autoritățile locale pot decide cu privire la impozitele și taxele locale
– vor fi eliminate 19 taxe și impozite
– pentru cei cu venituri reduse din salarii (de până la 1.000 lei/luna brut) va fi majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere (de la un maxim de 650 lei/lună la 800 lei/lună).
– impozitul pentru mijloacele de transport hibride va fi redus cu 50%
– va fi introdusă reglementarea principiului “in dubio contra fiscum” (în caz de dubiu cu privire la norma fiscală, interpretarea se face în favoarea contribuabilului).
– va crește suma neimpozabilă pentru veniturile din pensii la determinarea impozitului pe venit, de la 1.000 lei la 1.050 lei în anul 2016 și cu câte 50 lei în fiecare an fiscal, până se va ajunge la 1.200 lei lunar.
– din 2016 va fi eliminată deducerea CASS de la calculul impozitului pe venit
– va fi introdus un plafon maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS de la 1 ianuarie 2016
– va fi introdusă obligaţia de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri – tot de la 1 ianuarie 2016
– cota de asigurări sociale va scădea atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, începând cu anul 2017.
La capitolul beneficii pentru buget, Darius Vâlcov estimează pe termen mediu:
– o recuperare la buget de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuții sociale, impozit pe salarii etc.
– o creștere economică suplimentară de circa 0,5%
– o mărire suplimentară a investițiilor cu 1,1%
– locuri de muncă în plus: 145.000 în anul 2016 și 75.000 în următorii ani.
Vâlcov speră că va fi stimulat mediul de afaceri prin îmbunătățirea fluxurilor de cash-flow și că va fi redusă evaziunea fiscală, estimând încasări suplimentare anuale de 500 milioane lei.
Pe de altă parte, în noul Cod de procedură fiscală se prevede ca persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, în sumă de peste 50 de lei, vor fi obligate să achite o “penalitate de nedeclarare” de minimum 5% din sumă de plată, dacă suma stabilită nu depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată, şi de 25% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată.
Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi însă scutite de achitarea celorlalte plăţi, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente datoriilor.
Cuantumul penalităţii va avea şi o limită maximă, respectiv va fi de 1 milion lei (faţă de doar 100.000 lei în proiectul iniţial) ori de câte ori, prin aplicarea procentelor, aceasta depăşeşte 1 milion lei (tot 100.000 lei în proiectul iniţial, din vara anului trecut).
Această limită maximă nu va fi însă valabilă în cazul în care datoria faţă de stat este generată de un act de evaziune fiscală. În acest caz, penalitatea de nedeclarare va fi majorată cu 100%, condiţia fiind ca actul de evaziune să fie constatat de organele judiciare.
Dacă datoria este stinsă prin plată sau compensare ori este eşalonată la plată, cuantumul penalităţii va fi redus, la cerere, cu 75%.
Prevederile complete ale noului Cod Fiscal și ale noului Cod de procedură fiscală pot fi vizualizate AICI.
În sinteză:
Prezentare_Cod_procedura_fiscala
Magda SEVERIN
