Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că îi va impozita cu 85% pe cei care cumpără drepturile litigioase de la foştii proprietari ai caselor naţionlizate, după ce a constatat, în statistici, că aceşti “samsari” au reuşit să obţină mai mulţi bani decât 26.000 de foşti proprietari, respectiv 8 miliarde de lei, faţă de 6,5 miliarde de lei cât au primit revendicatorii. “Este constituţional. Am discutat cu Ministerul de Finanţe şi un impozit de 85% pentru cei care nu sunt proprietari sau urmaşi ai proprietarilor, ci sunt cesionari de drepturi litigioase, 15% dintr-un business e un profit corect şi este un profit acceptabil pentru cine a făcut un business din acest principiu”, a argumentat prim-ministrul în şedinţa Guvernului. Ponta a precizat că noua lege a despăgubirilor va fi conturată pe 3 principii: restituirile în bani se vor face pe 7 ani, clădirile retrocedate îşi vor păstra 20 de ani destinaţia actuală, iar drepturile litigioase vor fi impozitate cu 85%.
“Nu avem o obligaţie faţă de cei care fac o afacere din acest lucru. Eu îi numesc samsari, pentru că aşa sunt cunoscuţi: samsari. Cei care găsesc moştenitori, urmaşi într-un fel sau altul, produc, găsesc tot felul de documente. Vreau să vă anunţ un lucru: (…) 26.000 de proprietari au primit până acum mai puţini bani decât au primit 1.000 de samsari. Deci 26.000 de proprietari au primit în jur de 6,5 miliarde de lei, iar 1.000 de cesionari de drepturi litigioase au primit 8 miliarde. Ca să înţelegeţi de fapt că ideile bune s-au transformat tot în afaceri pentru cei care nu au nicio legătură cu ce s-a întâmplat în urmă cu 70 de ani”, a explicat Victor Ponta.
El a acuzat că aceşti samsari au “oameni ai lor în Parlamentul României”, iar unul dintre ei este “un fost prim-ministru” şi alţi “parlamentari sponsorizaţi” care au depus un proiect de lege exact pentru cumpărători de drepturi litigioase. S-a referit, desigur, la Mihai-Răzvan Ungureanu, care a înaintat Parlamentului o iniţiativă legislativă din partea Forţei Civice şi a PDL.
Ce vrea să spună, de fapt, Victor Ponta: că toţi cei ce revendică imobilele în natură şi-au vândut drepturile litigioase, astfel că viitorii proprietari nu vor fi cei în drept, dar au toate şansele să obţină în justiţie proprietăţile respective. Cu totul de acord, dar nu este vina lor că statul nu le retrocedează casele în mod cinstit şi că trebuie să apeleze la aceşti “samsari”.
După Ponta, ar fi mai bine pentru foştii proprietari să ceară despăgubiri în bani. Astfel, imobilele ar rămâne şmecherilor care le ocupă, iar românii vor plăti cu toţii bani pentru despăgubirea foştilor proprietari. Foarte democratic.
Apel la “buna-credinţă a parlamentarilor”, majoritari USL
Premierul face însă apel la buna-credinţă a parlamentarilor – de parcă nu am şti cine sunt ei -, care vor înţelege necesitatea demersului guvernamental. El a dat asigurări că este singura răspundere pe care şi-o va angaja Guvernul în acest an. Dă şi o explicaţie pentru varianta angajării răspunderii pe această lege: reglementări în domeniu au fost emise, începând cu anul 2000, tot prin proiecte de legi adoptate de toate partidele din Parlament.
În dezbatere publică, mai mult forţat
Totuşi, Ponta nu a supus până acum dezbaterii publice proiectul legislativ pe care până şi PNL îl contestă, cel puţin declarativ. Cu 70% majoritate USL în Parlament, Puterea ar fi putut, măcar de ochii lumii, să dezbată această lege controversată în Parlament.
Acum, Ponta spune că proiectul va fi discutat, miercuri, de Guvern şi apoi va fi prezentat în dezbatere publică, urmând să fie aprobat săptămâna viitoare.
“Îl vom trimite şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a avea, dacă este posibil, un punct de vedere. Primele mesaje pe care le-am primit de acolo în mod informal sunt extrem de pozitive în acest sens”, a spus Ponta.
Gata cu revendicările!
El a spus că se va lucra foarte mult la partea tehnică a proiectului de lege privind restituirea şi acordarea de despăgubiri foştilor proprietari – lege pentru care vrea ca Guvernul să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului, în 26 martie şi nu în 19 martie, cum anunţase iniţial -, însă a precizat că nu vor mai fi acceptate cereri noi de revendicare.
“Important este că nu se vor mai putea depune noi cereri. Nu mai există posibilitatea să mai vină cineva peste un an, peste doi, peste 5, să mai revendice ceva. Au fost 23 de ani. Ce era de revendicat s-a revendicat. Până la urmă stabilim şi un mod de siguranţă a dreptului de proprietate”, a spus Ponta.
Puncte în loc de case
Un al doilea principiu aflat la baza proiectului de lege este ca în cazurile în care nu este posibilă restituirea în natură să fie creat un sistem de puncte similar cu cel aplicat acum de notari pentru evaluarea imobilelor.
“Practic, se emit toate titlurile, după care, într-o perioadă – aici trebuie să discutăm din nou, Ministerul de Finanţe, mai optimist decât mine, spune că se poate chiar într-o perioadă de 7 ani – să restituim în numerar ceea ce nu se poate restitui în natură”.
Un al treilea principiu este ca “tot ce se mai poate restitui în natură se va restitui în natură”, cu amendamentul că şcolile, spitalele şi instituţiile de cultură îşi vor menţine timp de 20 de ani destinaţia.
Şcolile, spitalele mai rămân naţionalizate două decenii
“Este constituţional, putem restitui ceva, dar când vorbim de instituţii de cultură, de educaţie – prin şcoli eu înţeleg şi universităţi şi, sigur, toate tipurile de învăţământ – spitale, instituţii sanitare, grădiniţe… Din păcate, grădiniţele ni le-au cam luat deja, pentru că în anii ăştia s-au tot luat. Dar timp de 20 de ani, sau 25, o să vedem cum decide până la urmă şi Parlamentul, să existe obligaţia de a păstra destinaţia imobilului respectiv”, a explicat Ponta, exprimându-şi speranţa că în decurs de 20 de ani se vor găsi alte locaţii pentru instituţiile respective.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
