Legea rovinietei va fi modificată în aşa fel încât contestaţiile amenzilor pentru lipsa acestora nu vor mai fi judecate la locul unde a fost depistat şi amendat conducătorul auto, ci la instanţa de pe raza domiciliului său. Deocamdată totul este în faza de proiect, dar noul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, a inclus pe lista mai multor modificări legislative şi pe cea privind rovinieta, în aşa fel încât competenţa în această categorie de cauze să fie schimbată la domiciliul contravenientului, iar contravenţiile să fie dispersate pe întreg teritoriul ţării. Totodată, diferenţa din taxa de primă înmatriculare ce trebuie restituită celor care au plătit mai mult se va face pe cale administrativă.
Proiectele modificărilor legislative mai au ca obiectiv “degrevarea instanţei supreme de cauze de drept comun”, eliminarea câtorva motive de recurs etc. şi fac parte din strategia de aplicare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) au fost înaintate conducerii Parlamentului, spre dezbatere şi aprobare.
În privinţa legii rovinietei, ministrul Justiţiei susţine că “4 sau 5 instanţe din România au fost blocate cu zeci de mii de dosare”.
Dacă schimbăm competenţa în această categorie de cauze la domiciliul contravenientului dispersăm contravenţiile pe întreg teritoriul ţării cu două efecte benefice: în primul rând lăsăm 5 instanţe să funcţioneze normal (…), iar în al doilea rând nici contravenientul nu se mai deplasează la unul din acele 5 puncte unde s-a săvârşit contravenţia, ceea ce înseamnă că va economisi timp şi bani în rezolvarea problemei”, a arătat Mona Pivniceru.
O altă modificare ar viza taxa de primă înmatriculare, având în vedere că există un număr extraordinar de mare de cauze.
„Din moment ce practica judiciară este absolut unitară (…) şi s-a pliat pe recomandarea UE de restituire a acesteia, noi am negociat cu Ministerul de Finanţe (…) ca restituirea să se facă printr-o procedură administrativă”, a precizat ministrul.
Cateva motive de recurs, eliminate
Mona Pivniceru a precizat că, prin proiectul de modificare a Codului de procedură penală în vigoare – actualizat în 2011-2012, se urmăreşte degrevarea instanţei supreme de cauze de drept comun şi se elimină câteva motive de recurs.
“În Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) anul trecut au judecat 93 de judecători cu aproape 8.000 de dosare. Este o anormalitate, modificările anticipează filosofia noilor coduri, anumite motive de recurs ce pot face obiectul apelului evolutiv nu mai ajung la ICCJ”, a arătat ea.
Pe de altă parte, Pivniceru insistă pe degrevarea instanţelor de volumul „anormal” de mare de dosare, arătând că „la acest moment sunt în lucru peste 1 milion de dosare dintr-un total de 3 milioane înregistrat anul trecut, ceea ce înseamnă un volum absolut exorbitant de lucru”.
Strămutările cerute la nivelul Curţilor de Apel, judecate tot de acestea
Totodată, Pivniceru a arătat că este nevoie ca strămutările cerute la nivelul Curţilor de Apel să fie judecate tot de acestea, susţinând în acest sens că în 2011 au fost aproximativ 8.000 de dosare, iar în prezent există peste 4.000.
„Tempoul de intrare în sala de şedinţe a acestor judecători este la două – trei zile, ceea ce înseamnă că este o anormalitate, iar modificările pe care le-am propus anticipează filosofia noilor coduri. (…)”, a spus Mona Pivniceru.
Magda SEVERIN
