Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți, cu 242 de voturi “pentru”, 40 de abțineri și 37 “împotrivă” noua Lege a parteneriatul public-privat (PPP), care abrogă Legea nr. 178/2010. Practic, noul act normativ elaborat de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Șova, conferă puteri absolute DPIIS, condus de el. Şova a anunţat încă din februarie că vechea lege adoptată de Guvernul Boc “nu dă destulă libertate”. Vechea lege a PPP a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu în septembrie 201o, după ce a retrimis-o Parlamentului la reexaminare, iar Normele metodologice au fost aprobate trei luni mai târziu. Legea 178/2010 nu a avut succes la investitori nici în vechea guvernare, nici în cea actuală, până acum nefiind încheiat vreun contract.
Dan Şova a declarat în plen că acum se acoperă acel segment nereglementat din OUG 34/2006 privind achizițiile publice, cel cu proiecte care, pe parcursul operării, nu pot atrage fonduri sau tarife suficiente pentru a acoperi investiția și a asigura un profit.
Exista un vid legislativ, în ciuda faptului că noi avem o lege a parteneriatului public-privat 178/2010. În temeiul acelei legi nu s-a făcut niciun proiect până astăzi şi motivul este că însăşi legea bloca parteneriatele, pentru că interzicea participarea parteneriatului public la finanţarea investiţiei în PPP. Or, practica europeană şi logica reglementării în PPP este tocmai ca autoritatea publică să fie cea care finanţează, dar pe termen foarte lung, după ce, iniţial, partenerul privat construieşte pe banii lui obiectivul de interes pentru comunitate”, a spus Dan Şova în plenul Camerei.
Totodată, el a precizat că “proiectele care au, pe perioada operării, capacitatea de a genera venituri suficiente pentru a permite recuperarea investiției și realizarea unui profit se vor realiza în continuare în sistem de concesiune pe Ordonanța 34/2006”.
“Însă proiectele care nu sunt apte să fie exploatate comercial sau să genereze suficiente venituri din exploatare, astfel încât să permită recuperarea investiției și realizarea unui profit fără contribuția substanțială a unei autorități publice sau a unui partener public în general, se vor implementa prin legea parteneriatului public-privat”, a arătat Șova.
Pe placul primarilor
El a precizat că legea este foarte importantă pentru autoritățile locale: “Modernizarea sistemului de apă și canal are aptitudinea de a genera tarife și atunci poți să-l faci (n.r. proiectul) în sistem de concesiune pe Ordonanța 34,. Dar construirea unei grădinițe, a unei școli, a unui muzeu, a unei biblioteci sau a unui cămin cultural nu sunt proiecte de natură să genereze venituri și, ca atare, nici să fie exploatate comercial de către un partener privat și atunci se pot face în parteneriat public-privat”, a explicat ministrul.
Mecanism “simplu”: privatul dă banii, partenerul public suplimentează fondurile
Dan Șova susţine că mecanismul contractual prevăzut în actul normativ este foarte simplu: în etapa de construire a obiectivului, toată finanțarea va fi asigurată de partenerul privat, cu posibilitatea ca partenerul public să suplimenteze fondurile puse la dispoziție de către partenerul privat.
“Ideea principală este ca, pe perioada construirii, fondurile să fie asigurate integral de către partenerul privat. Pe perioada operării serviciului public pe care-l generează obiectivul respectiv – fie că e grădiniță, școală sau spital – partenerul public efectuează plăți din fonduri publice, care să permită partenerului privat recuperarea integrală a investiției. La îndeplinirea duratei contractului, investițiile realizate trec în proprietatea partenerului public, în mod gratuit, liber de sarcini și în stare de bună funcționare”, a spus Șova.
El a adăugat că avantajele implementării unui proiect în PPP țin de resursele financiare necesare realizării investiției care nu se asigură din fonduri publice, adică poți face un PPP în care realizarea unui obiectiv să se facă integral din fonduri private.
De asemenea, partenerul privat, prin know-how-ul pe care îl are și prin capacitatea deținută atât în legătură cu construirea, cât și cu întreținerea și operarea unui proiect de investiții, are capacitatea de a bugeta proiectul la costuri mai mici de construcție, întreținere și operare, decât ar face-o partenerul public, iar partenerul public va plăti investiția eșalonat, pe parcursul unei perioade lungi de operare, susţine autorul legii.
Şova vede 4-5 investiţii simultan
“Avantajul mare al noii legii este că dă posibilitatea unei autorități centrale sau locale ca, pe banii pe care îi are, să facă mai multe obiective în același timp, să le termine mai repede, în loc să aștepte până se aprobă credite de la bugetul de stat, sau până se aprobă credite bancare, sau până are în buget bani pentru așa ceva. Dacă avem o autoritate publică cu un conducător bine intenționat și concentrat pe interesele localității, poate realiza 4-5 obiective într-un singur mandat în același timp, urmând ca plata eșalonată să se facă din încasări, din impozite și taxe ale unității administrativ-teritoriale respective”, a mai spus ministrul.
Partenerul privat, înlocuit fără alte proceduri de atribuire
Noua lege prevede că, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de PPP sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, partenerul public, din proprie iniţiativă sau la solicitarea finanţatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat.
Înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire, în anumite condiţii.
DPIIS supervizează totul
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către persoane împuternicite în acest sens de către DPIIS.
Totodată, Departamentul condus de Şova va monitoriza şi supraveghea respectarea prevederilor acestei legi şi a actelor normative emise în aplicarea acesteia, putând lua orice măsuri prevăzute de lege pentru îndreptarea neconformităţilor constatate.
Noua lege prevede că procedurile de atribuire demarate în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 178/2010 privind parteneriatul public-privat, cu modificările şi completările ulterioare, în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a acesteia, încetează de drept.
Nazare acuză că DPIIS capătă puteri nejustificat de mari
Democrat-liberalii s-au opus proiectului, Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor, acuzând că se deschide calea pentru încheierea unor contracte netransparente. El a cerut fără succes retrimiterea actului normativ la comisie, arătând că noua lege ar da atribuţii nejustificat de mari Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS).
“Grupul PDL a votat împotrivă. Nu mi se pare normal să se schimbe o companie de proiect după bunul plac al unui ministru – acesta este domnul Șova – și să votăm un proiect de lege care introduce mai multă neclaritate în sistem. Ni se pare o metodă netransparentă, incorectă, am cerut retrimiterea la comisie, nu ați fost de acord. Avem mari îndoieli că există un acord al Comisiei Europene pe acest proiect”, a spus deputatul PDL Alexandru Nazare.
Proba de foc: autostrada Comarnic-Braşov
Însă Dan Şova va avea de dat proba de foc destul de rapid, cu prima dintre cele 3 concesiuni amânate: peste două zile, prin semnarea contractului pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov, operaţiune amânată de câteva ori şi stabilită, în final, pentru 20 decembrie. Premierul Victor Ponta i-a dat sarcină să şi semneze contractul până la sfârşitul anului.
Centura de Sud a Capitalei, al cărei contract de concesiune a fost şi el amânat de la semnare, trebuia încredinţată în 15 decembrie, potrivit ultimei promisiuni a ministrului Şova, dar pare să nu-şi mai amintească. Pentru această porţiune de autostradă care va uni A1 de A2, la pachet cu operarea şi întreţinerea Autostrăzii Bucureşti-Constanţa (A2) şi a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti (A1), CNADNR a primit la finele lunii martie a.c. oferte de la companiile străine Strabag, Vinci, Aktor şi Astaldi, şi de la companiile româneşti Tehnostrade, Spedition UMB şi Euro Construct Trading’98.
Cât despre autostrada Craiova-Piteşti, semnarea contractului de concesiune a fost amânată pentru “februarie-martie 2014”, potrivit ministrului Şova.
Pentru Autostrada Craiova-Piteşti au depus oferte 5 consorţii, anunţa premierul Victor Ponta în 8 mai, ultima zi de depunere a ofertelor. Este vorba despre un consorţiu românesc format din companiile Spedition UMB şi Tehnostrade şi 4 asocieri străine: Obrascon Huarte Lain – OHL ZS din Spania, China Communications Construction Company – Dogus Insaat Ve Ticaret (Turcia) – Egis Projects (Franţa), Strabag (Austria) – Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia) şi Impregilo – Salini din Italia.
Magda SEVERIN
