Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră 2013-2020, în dezbatere publică

Ministerul Transporturilor (MT) a lansat în dezbatere publică, pe site-ul instituţiei, proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră 2013-2020 şi a Programului de Acţiuni Prioritare în această perioadă. Programele anuale vor fi aprobate prin ordin al conducătorilor organismelor ce compun Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră (CISR), în termen de 60 de zile de la adoptarea bugetelor acestora. Strategia, ce poate fi vizualizată AICI, cuprinde măsuri de la completarea legislaţiei rutiere până la îmbunătăţirea calităţii instruirii oferite de şcolile de şoferi şi centrele de pregătire profesională din transporturile auto şi a evaluării medicale şi psihologice a candidaţilor pentru obţinerea permisului auto. Nu sunt uitate nici drumurile, dar priorităţile înscrise la capitolul privind dezvoltarea infrastructurii rutiere nu reprezintă o noutate, astfel că le fac şi mai mult să pară de domeniul SF.

Comisia Europeană a luat decizia de a elabora noi orientări pentru perioada 2011-2020 pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră, după ce ambiţiosul obiectiv de reducere la jumătate a numărului de decese în accidentele rutiere, pentru perioada 2001-2010 la nivelul Uniunii Europene, nu s-a îndeplinit, ci s-a situat la doar 35% scădere. CE menţine acum ca obiectiv principal reducerea deceselor cu 50% faţă de perioada anterioară, considerând inacceptabil de ridicat numărul acestora şi al vătămărilor corporale.

Pe de altă parte, CE recunoaşte că sistemul de transport sigur şi durabil contribuie la competitivitate şi prosperitate, la ocuparea forţei de muncă, la siguranţă şi securitate pe plan european, astfel că a elaborat şi comunicat în acest sens un program detaliat de siguranţă rutieră pentru perioada 2011-2020.

În politicile publice din România, planul de reducere cu 50% a numărului victimelor accidentelor rutiere la nivelul UE în perioada 2001-2010 nu a fost prevăzut. Dar analizând evoluţiile indicatorilor dinamici specifici din perioada 2000-2011, se poate observa că, începând cu anul 2004, dar mai ales în anii 2007 şi 2008, ţara noastră a înregistrat creşteri considerabile la accidentele rutiere grave, cu persoane decedate sau rănite grav. Astfel, România are o contribuţie negativă la neîndeplinirea, de către UE, a obiectivului propriu propus pentru intervalul 2001-2010.

România nu a avut o strategie pe termen lung privind siguranţa rutieră, dar a preluat obiectivul european de reducere a numărului deceselor odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007, se arată în Strategie.

Completarea legislaţiei rutiere

În  document este prevăzută completarea legislaţiei rutiere “cel puţin” cu:

– interzicerea folosirii dispozitivelor de detectare a aparatelor radar;
– crearea premiselor pentru introducerea unor prevederi legislative privind utilizarea dispozitivului „alcolock”2;
– mărirea intransigenţei legii faţă de vitezomani, prin creşterea graduală, în funcţie de mărimea vitezei, a duratei de suspendare a permisului şi a cuantumului amenzii;
– interzicerea accesului pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV, cu excepţia drumurilor comunale, pentru care este obligatoriu să existe avizul autorităţilor administraţiei publice locale;
– oferirea posibilităţii şoferilor de a opta pentru recuperarea de puncte de penalizare prin participarea în centre autorizate la programe de reabilitare comportamentală/consiliere psihologică, la cursuri de conducere defensivă/preventivă sau la efectuarea în spitale a unui stagiu de asistare a victimelor accidentelor rutiere, după caz.

Tichetul de contravenţie

De asemenea, Strategia are în vedere creşterea gradului de încasare a amenzilor  şi scăderea costurilor administrative de procesare a contravenţiilor. În România, gradul de încasare a amenzilor la regimul circulaţiei este sub 40%, faţă de peste 90% la nivelul statelor membre UE, în Olanda fiind chiar de 98%.
Măsuri:
– introducerea unui tichet de contravenţie care să însoţească permisul de conducere şi să cuprindă sancţiunile la regimul circulației achitate. Lipsa acestuia poate dovedi neachitarea contravalorii amenzii şi, în condițiile în care nu a fost exercitată o cale de atac împotriva procesului verbal de constatare a contravenției, poate atrage după sine suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule până la plata amenzii;
– crearea serviciului public on-line ce va permite utilizatorilor plata amenzilor;

Siguranţa transporturilor rutiere de marfă şi de persoane

La capitolul “Creşterea siguranţei transportului rutier de marfă şi a transportului de persoane în curse regulate” sunt prevăzute:

– îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei din domeniul transporturilor

– îmbunătăţirea planificării şi modului de efectuare a activităţilor de control în domeniu, prin folosirea informaţiilor oferite de sistemele de supraveghere video a traficului, operate de autoritățile publice centrale pentru transport și pentru afaceri interne prin structurile specializate, la care să aibă acces instituțiile și organismele cu atribuții în domeniu.
În ceea ce priveşte transportul de marfă, pentru degrevarea şi sporirea siguranţei sistemului rutier, se vor promova transporturilor combinate, de tip RO-LA. 
În urma numeroaselor accidente grave cu implicarea autobuzelor cu capacitatea mai mică de 22 de locuri, dotarea acestora cu limitatoare de viteză şi instituirea obligației utilizării centurilor de siguranţă a fost introdusă cu titlu de obligativitate prin noua legislaţie a transporturilor rutiere.

La transportul rutier de persoane prin servicii regulate în trafic interjudeţean se urmăreşte înlocuirea etapizată a vehiculelor de capacitate până în 22 de locuri, cu autobuze şi autocare, pentru sporirea siguranţei şi a confortului acestui tip de transport.

Inspecţia tehnică de siguranţă

Un alt capitol important în Strategie se referă la introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere, inspecţie care va cuprinde verificări suplimentare (structura caroseriei, sistemul de direcţie, etc.) faţă de cele prevăzute în Reglementările RNTR 1, aprobate prin OMT nr. 2133/2005 cu modificările şi completările ulterioare.
Totodată, documentul prevede efectuarea de expertize tehnice extrajudiciare vehiculelor implicate în accidente rutiere, în vederea identificării pieselor şi lucrărilor necesare restabilirii parametrilor funcţionali ai vehiculelor din punct de vedere al siguranţei rutiere şi a protecţiei mediului.

Infrastructura rutieră, un capitol incomod

Secţiunea din Strategie cea mai incomodă pentru atutorităţi este “dezvoltarea şi întreţinerea unei infrastructuri rutiere sigure, cu o componentă specială dedicată sistemelor de Transport Inteligente-STI”. Practic, autorităţile centrale au obligaţia să creeze o infrastructură rutieră sigură – aceasta fiind, de altfel, una dintre condiţiile fundamentale ale siguranţei rutiere.

În recomandările Comisiei Globale pentru Siguranţă Rutieră cu privire la Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite care proclamă „Decada de Acţiune pentru Siguranţă Rutieră 2011 – 2020” este menţionat ca principiu pentru statele în curs de dezvoltare ca 10% din valoarea tuturor proiectelor de infrastructură rutieră să fie dedicate siguranţei rutiere. Iar aceasta, tocmai pentru că este demonstrat faptul că investiţiile în siguranţa infrastructurii aduc rezultate rapide în reducerea numărului şi gravităţii accidentelor rutiere.

Priorităţi

În România, priorităţile referitoare la infrastructura rutieră sunt:
– reîncadrarea drumurilor în concordanţă cu funcţiunea îndeplinită: tranzit, local şi de acces şi modificarea în consecinţă a standardelor, normelor tehnice şi a bunelor practici de construire a drumurilor şi organizare a traficului;
– intensificarea inspecţiilor de siguranţă periodice ale reţelei de drumuri;
– punerea în aplicare a procedurilor referitoare la evaluarea de impact si la operaţiunile de audit în domeniul siguranţei rutiere;
– identificarea şi clasificarea tronsoanelor cu o concentrare mare de accidente;

– intensificarea construirii autostrăzilor şi drumurilor expres, inclusiv finalizarea centurii cu profil de autostradă a Capitalei, unul din beneficii, din punct de vedere al siguranţei rutiere, fiind atragerea traficului de tranzit;

– creşterea siguranţei rutiere în localităţile liniare de-a lungul drumurilor europene şi  naţionale, prin implementarea unor masuri specifice;

– continuarea reabilitării drumurilor europene şi naţionale, îmbunătăţirea semnalizării  orizontale şi verticale;
– descurajarea furtului elementelor de semnalizare rutieră prin introducerea de elemente  construite cu noile tehnologii din materiale nevalorificabile;
– introducerea de noi elemente de siguranţă, eliminarea punctelor negre şi reabilitarea  traseelor din localităţile liniare;
– realizarea parcărilor în conformitate cu normele europene pentru efectuarea  controalelor şi pentru respectarea timpilor de odihnă în cazul transporturilor rutiere  comerciale;

Separarea traficului lent de cel de tranzit

– separarea traficului lent de cel de tranzit, prin construirea de drumuri dedicate vehiculelor lente – utilaj agricol, căruţe, biciclete; de asemenea, se va avea în vedere dezvoltarea cu prioritate a tuturor tipurilor de drumuri verzi, inclusiv a celor care nu se intersectează cu căile principale de transport rutier;

– introducerea de prevederi legale privitoare la proiectarea infrastructurii de transport rutier astfel încât să se asigure adaptarea la fenomenele meteorologice extreme;
– eliminarea potenţialelor pericole de pe marginea suprafeţei carosabile – perdele de copaci din zona de protecţie a drumului, rigole adânci, capete de podeţe etc.;
– creşterea capacităţii de eliberare a suprafeţei carosabile în urma evenimentelor rutiere;
– generalizarea introducerii sectoarelor de drum de 2+1 benzi de circulaţie, una din benzi fiind bandă pendulantă cu separator de sens.

Drumuri inteligente

Un capitol separat îl constituie măsurile ce fac parte din categoria STI (Sisteme Inteligente de Transport). Consiliul de coordonare pentru STI, (CC STI), structură fără personalitate juridică, va fi organizat în cadrul autorității publice centrale pentru transport şi va avea un rol important pentru:
– crearea şi operaţionalizarea Centrului Naţional de Informare Rutieră la nivelul autorității publice centrale pentru transport, centru care va gestiona informaţiile necesare privind managementul traficului rutier la nivelul reţelei de drumuri naţionale, pentru informarea operativă a utilizatorilor de infrastructură rutieră;
– transmiterea informaţiilor referitoare la traficul rutier pe autostrăzi şi drumuri naţionale, prin voce, în direct, în cadrul programelor radio, pe canalele de date de radiodifuziune;
– crearea şi operaţionalizarea dispeceratelor pentru autostrăzi şi drumuri europene şi naţionale, în vederea asigurării integrate a managementului traficului de către administratorul drumului şi a supravegherii video a traficului de către Poliția Rutieră;

– dezvoltarea, întreţinerea şi monitorizarea unei reţele naţionale de telecomunicaţii amplasată în zona de siguranţă a autostrăzilor şi drumurilor europene şi naţionale (drum inteligent);

20% din teritoriul ţării, fără semnal GSM

– crearea de proiecte pilot urmate de crearea unei strategii la nivel naţional de amplasare a antenelor GSM/cablurilor de fibră optică în zona de siguranţă a drumurilor astfel încât să se asigure o acoperire de 100% a teritoriului naţional cu semnal GSM. La ora actuală, anumite porţiuni extinse din zonele puţin populate, de exemplu centrul şi nordul ţării – zone estimate la aproape 20% din teritoriul naţional – nu au semnal GSM şi nu sunt conectate la nicio reţea de comunicaţii, ceea ce face imposibilă contactarea SNUAU, în caz de accident rutier sau de alte urgenţe, de către locuitorii sau vizitatorii aflaţi pe teritoriul României în zonele respective;

– implementarea sistemelor de cântărire în mers pe infrastructura rutieră;
– implementarea la nivelul autostrăzilor a punctelor de acces telefonic prevăzute cu două căi de acces: către serviciile specializate de intervenţie prin numărul unic de apel de urgenţă 112 şi către dispeceratele autostrăzilor pentru informări non-urgente: depanare, tractare, pericole; etc.

Transportul metropolitan, promovat

În Strategie se încurajează promovarea înfiinţării autorităţilor pentru transport public metropolitan – de genul AMTB, înfiinţată prin OG 21/2011, dar a cărei actovotate s-a blocat anul trecut, odată cu schimbarea puterii şi, implicit, a conducerii instituţiei. Fostul ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, anunţa în vară că legislaţia privind înfiinţarea şi funcţionarea AMTB trebuie urgent schimbată. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic.

“Strategiile de dezvoltare durabilă trebuie să prevadă ca, în cazul creşterii ponderii zonelor rezidenţiale exterioare oraşului, pe centură, respectiv pe marginea zonei centrale, să existe puncte de transfer prevăzute cu parcări P&R – „park and ride”, pentru a nu mări traficul pe drumurile radiale. Pe acest model, toate oraşele de rangul I şi zonele de interes turistic sau socio-economic pot crea autorităţi de transport metropolitan similare“, se arată în Strategie. Exact asta prevede şi actul normativ de înfiinţare a AMTB.

Termene

În Anexa 2 sunt precizate şi termenele pentru fiecare dintre obiectivele strategice, precum şi  autorităţile responsabile de implementarea lor. Vom enumera numai ce trebuie realizat în 2013 şi 2014, precum şi permanent: 

* obligativitatea echipării anumitor categorii de vehicule cu noi dispozitive care să permită îmbunătăţirea siguranţei rutiere, cum ar fi:
– sistemul de control electronic al stabilităţii (pentru autoturisme, autobuze şi camioane, pentru a reduce riscul de pierdere a stabilităţii sau de derapaj);
– sistemele de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de
circulaţie (pentru camioane şi autobuze);
– sistemele avansate de asistenţă pentru conducătorii auto (avertismentele anticoliziune);
– sisteme de absorbţie a energiei de şoc în cazul coliziunilor frontale;
– oglinzile retrovizoare pentru punctul mort.
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru transport
Termen: permanent, de la data apariţiei legislaţiei specifice

• Creşterea gradului de siguranţă a vehiculelor în circulaţie, prin:
– introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere;

ƒ- radierea definitivă din circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere care au fost despăgubite de firmele de asigurări ca daună totală şi a autovehiculelor care au fost depuse pentru casare în vederea înscrierii în programul de stimulare a înnoirii parcului auto (Programul „RABLA”).
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru transport şi autoritatea publică centrală pentru afaceri interne
Termen: 2013

2. Construirea unei infrastructuri rutiere mai sigure prin:
• Atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea unei infrastructuri sigure;
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru transport, Autorităţi ale administraţiei publice locale
Termen: Permanent

• Aplicarea principiilor legislaţiei UE privind gestionarea siguranţei infrastructurii la drumurile rurale. Aceasta impune includerea anumitor condiţii de siguranţă în procesul de planificare, în faza de proiectare şi în cea anterioară proiectării atunci când se dezvoltă o infrastructură, precum şi audituri de siguranţă ale infrastructurii, identificarea „punctelor negre” şi inspecţii de siguranţă.
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru transport, autoritatea publică centrală pentru dezvoltare regională și administrație publică
Termen: Permanent

• Realizarea parcărilor în conformitate cu normele europene pentru efectuarea controalelor şi pentru respectarea timpilor de conducere şi odihnă în cazul transporturilor rutiere comerciale;
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru transport, Autorităţi publice locale
Termen: Permanent

• Dezvoltarea şi întreţinerea unei infrastructuri rutiere sigure cu o componentă specială dedicată sistemelor de transport inteligente – STI;
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru transport, autoritatea publică centrală pentru societatea informațională, autorităţile administraţiei publice locale
Termen: Permanent

• Îmbunătăţirea siguranţei infrastructurii şi a mijloacelor de semnalizare orizontală şi verticală;
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru transport, autorităţile administraţiei publice locale
Termen: Permanent

• Controlul stării de viabilitate și a siguranței drumurilor publice.
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru afaceri interne și autoritatea publică
centrală pentru transport
Termen: Semestrial

4. Consolidarea activităţilor de educare şi formare a participanţilor la trafic şi a altor categorii profesionale implicate în siguranţa rutieră.
Indiferent de măsurile tehnice implementate, eficacitatea politicii siguranţei rutiere depinde, în primul rând, de comportamentul participanţilor la trafic. Educaţia, formarea şi aplicarea legii sunt esenţiale.
În acest sens, sunt prioritare:
• Elaborarea unui plan naţional de educaţie rutieră care să se adreseze, cu precădere, categoriilor vulnerabile de participanţi la trafic (copii, tineri 18-25 ani, vârstnici, pietoni, biciclişti, mopedişti);
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru afaceri interne, autoritatea publică centrală pentru educație națională, autoritatea publică centrală pentru sănătate, Autorităţi ale administraţiei publice locale
Termen: 2014

• Iniţierea şi promovarea programelor şi proiectelor educaţionale, a campaniilor naţionale de educare şi sensibilizare în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile.
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru educație națională, autoritatea publică centrală pentru mediu și schimbări climatice
Termen: de la începerea primului an şcolar după adoptarea prezentului program

• Definirea şi extinderea cadrului de utilizare a sistemelor de supraveghere video a traficului rutier; 
• Înăsprirea sancţiunilor privind conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, prin măsuri preventiv-educative ca:
– crearea premiselor pentru utilizarea dispozitivului „alcolock” ;
– participarea la programe de reabilitare (pentru şoferi profesionişti şi ne profesionişti) după ce şoferii au fost descoperiţi conducând sub influenţa băuturilor alcoolice;
– introducerea programelor de conducere preventivă şi de consiliere psihologică;
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru afaceri interne, autoritatea publică centrală pentru sănătate
Termen: 2014 

• Eficientizarea sistemului de urmărire şi colectare a amenzilor;
Responsabili: autoritatea publică centrală pentru societatea informațională, autoritatea publică centrală pentru fianțe publice, autorităţi ale administraţiei publice locale
Termen: 2014

Magda SEVERIN

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU