Taximetriștii trebuie să-și modifice aparatul de marcat astfel încât, de la 1 mai a.c., acesta să emită, în afara bonului fiscal corespunzător distanţei parcurse de taximetru şi tarifului perceput pe kilometru, şi unul pentru bacşişul dat de client, a anunțat astăzi, la finalul ședinței Guvernului, noul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici.
Guvernul a impus fiscalizarea bacşişului încasat de lucrătorii din zona serviciilor – și, în special, a alimentației publice -, prin înregistrarea acestuia pe bon fiscal separat.
Măsura a fost luată printr-o Ordonanță de urgență ce a modificat și completat OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Noul act normativ prevede că, de la 1 mai a.c., operatorul economic va avea obligația marcării bacșișului pe un bon fiscal distinct, însă va putea opta dacă bacşisul înregistrat fiscal şi contabil rămâne la dispoziţia sa, ori se distribuie salariaţilor, potrivit unui regulament propriu de ordine interioară.
Ministrul Finanțelor a anunțat încă de ieri că Guvernul va adopta „ordonanța cu impozitarea diferențelor dintre ceea ce un client lasă în urma unui serviciu prestat la un restaurant, bacșișul”: „Am avut și ieri discuții la minister cu reprezentanții federațiilor din turism, pentru a avea forma finală. Se va face un pas mare spre normalitate. Este o idee pe care au cerut-o cei din piață, pentru a reglementa acest bacșiș”
Curioși, jurnaliştii l-au întrebat astăzi pe Teodorovici, la finalul ședinței Executivului, dacă măsura va fi aplicată şi în cazul celor care livrează pizza la domiciliu, altor servicii de curierat la domiciliu sau taximetriştilor.
Teodorovici a răspuns afirmativ, arătând că “la taxi, are aparat de marcat şi poate să marcheze diferenţa”.
El a fost însă atenţionat de jurnalişti că aparatul emite chitanţă numai în baza numărului de kilometri parcurşi şi a tariful pe kilometru.
Ministrul a spus atunci că aparatul trebuie modificat. “Poate fi modificat încât să permită şi o astfel de tastare a bacşişului lăsat de client”, a explicat Teodorovici.
Pentru celelalte categorii menţionate de ziariști, ministrul s-a fofilat cu răspunsul.
Iată precizările venite ulterior de la Guvern:
„Actul normativ definește noțiunea de „bacșiș” în vederea evidențierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație, precum şi pentru asigurarea fiscalizării acestuia, potrivit Codului fiscal.
Bacşişul reprezintă orice sumă de bani oferită voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. Se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului.
Potrivit noilor reglementări, operatorul economic va avea obligația marcării bacșișului pe un bon fiscal distinct, însă va putea opta dacă bacşisul înregistrat fiscal şi contabil rămâne la dispoziţia sa, ori se distribuie salariaţilor, potrivit unui regulament propriu de ordine interioară.
Bacșișul primit se va impozita, actul normativ menționând astfel:
– impozitarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor (16% sau 3% în cazul microîntreprinderilor);
– necuprinderea bacşişului în sfera TVA în cazul în care se distribuie angajaților;
– impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin reţinere la sursă, în cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor;
– necuprinderea în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate – deci netaxarea din acest punct de vedere.
Totodată, actul normativ adoptat de Guvern introduce obligația întocmirii de documente justificative, atât pentru sumele de bani introduse în punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cât și pentru sumele extrase din acestea, astfel încât organele de control să aibă la dispoziție instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin documente conform legii.
Operatorul economic va avea obligația să asigure înregistrarea banilor deţinuţi de angajaţi la ora începerii programului de lucru, într-un registru de bani personali. Astfel, în cazul unui control, eventualele sume de bani găsite în plus față de sumele înregistrate, să nu poată fi justificate ca fiind banii aparținând angajaților.
Angajații operatorului economic vor avea obligația să prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se află în incinta unde își desfășoară activitatea și în timpul programului de lucru.
„Odată cu sancțiunile menționate mai sus, se aplică și prevederile privind confiscarea sumelor deţinute la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali, în registrul special sau în chitanţe”.
ANAF nu mai suspendă din prima
Tot prin Ordonanța de astăzi, Guvernul a reglementat activitatea de control a ANAF astfel încât „nu se mai suspendă din prima activitatea, ci se face o listă neagră a celor care au avut probleme și, dacă te prinde a doua oară sau a treia oară, sigur te suspendă”, a anunțat premierul Victor Ponta.
„E vorba de (…) 300 de lei plafonul de la care se aplică această măsură”, a precizat el.
Detalii, AICI.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLȘU
