Astăzi, 30 octombrie, se împlinesc 42 de ani de la accidentul minier ce a dus la moartea a 89 de persoane din localitatea hunedoreană Certeju de Sus. Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării aurifere Certej a provocat cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din anii ’70. Amploarea dezastrului a fost ascunsă la acea vreme de autorități, pentru a nu fi declarat doliu național, se arată în comunicatul remis redacţiei de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, care asigură secretariatul rețelei Mining Watch România, ce reunește eforturile societății civile și a comunităților locale de monitorizare, planificare și intervenție privind activitățile miniere în România.
Au fost luate în calcul 8 posibile cauze, de la cârtițe la mișcări tectonice. S-a reținut însă că pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una dintre laturi, ca urmare a creşterii peste limita critică în înălţime, a dus la producerea accidentului.
În urma cercetărilor de natură tehnică și a anchetei pentru identificarea responsabililor accidentului, dosarul a fost închis fără condamnări.
Este cunoscut faptul că principalele cauze care au determinat accidente miniere în ultimii 25 de ani sunt ruperea sau distrugerea barajului iazului de decantare sau deversarea, în cazul unor precipitaţii abundente, peste coronamentul iazurilor de decantare.
Este cazul și accidentului minier cu cianuri de la Baia Mare din anul 2000.
Astăzi sunt programate mai multe evenimente de comemorare. La București, un grup de tineri a depus flori și lumânări în fața Ministerului Mediului, începând cu ora 4.55 dimineața, ora producerii accidentului în urmă cu 42 de ani.
Depunerile de flori și lumânări vor continua în fața Ministerului, punctul culminant fiind ora 17:00 când, la apusul soarelui, participanții vor scrie ‘CERTEJ’ din lumânări.
Un flashmob de comemorare va avea loc și la Cluj-Napoca. La ora 12.00 fix, la bătaia clopotelor, clujenii sunt așteptați să cadă la pământ pentru câteva minute în amintirea victimelor de la Certej.
Manifestări de solidaritate internațională #aprindelumina pentru Certej au avut loc zilele acestea în Deva, Iași, Timișoara, Oradea și Viena.
Istoria se poate repeta
42 de ani mai târziu, un nou proiect minier aurifer amenință să pună în pericol viața locuitorilor din Certej, a comunităților învecinate, dar și a orașului Deva, aflat la aproximativ 10 kilometri în linie dreaptă.
În iulie 2012, Agenţia Regională de Protecţia Mediului a eliberat acordul de mediu pentru proiectul de minerit cu cianuri. Amploarea proiectului minier propus la Certej necesită utilizarea a 26.448 tone de cianură de sodiu în cei 16 ani de operare.
Reziduurile toxice prelucrate ar fi stocate în iazuri de decantare pe o suprafață de 63 de hectare. De această dată ar fi nevoie de construirea a trei baraje de arocamente, cel mai înalt urmând să aibă înalțimea finală de 160 m, după supraînălțări succesive, se arată în comunicat.
Fără garanţii de mediu
Deși a existat precedentul accidentului de la Certej, Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participaţia statului român, similară celei de la Roşia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret, se mai precizează în document.
Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare.
În prezent, acordul de mediu face obiectul unui proces ce se judecă la Tribunalul București. (M.S.)
