Cei 4 eurocenţi din acciză vor putea fi cu adevărat transferaţi către mediul privat prin deblocarea mecanismului de rambursare o dată cu publicarea HG 906/2014 în 27 octombrie, în Monitorul Oficial. Este mesajul transmis cu ocazia conferinţei ARILOG de la începutul lunii noiembrie de către Dragoş Anastasiu, preşedinte ACPR.
Concret, HG 906 modifică HG. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat. Actul normativ proaspăt publicat în Monitorul Oficial introduce noutăţi în ceea ce priveşte condiţiile de eligibilitate ale operatorului economic, documentele care trebuie depuse şi formularele justificative. „Există bani în buget, iar sistemul returnării s-a deblocat din punct de vedere procedural. În acest moment, se pot depune dosarele, iar procesul este simplificat. Transportatorii sunt încurajaţi să depună dosarele!“, a declarat cu ocazia evenimentului ARILOG, Dragoş Anastasiu, preşedinte ACPR şi lider al Grupului de Lucru pentru IMM-uri din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. El a adăugat că reprezentanţii companiilor care au depus deja dosarele trebuie să ia în calcul faptul că a fost adăugată o declaraţie pentru IMM-uri. „Este vorba despre o serie de algoritmi care trebuie respectaţi ţinând cont de faptul că returnarea accizei este privită ca un ajutor de stat“. De altfel, Dragoş Anastasiu a subliniat că tocmai acest statut de ajutor de stat ridică probleme privind simplificarea procedurii de returnare. „Trebuie să fim mai uniţi şi mai coerenţi în a transmite mesajele noastre către guvernanţi şi cred că o presiune pozitivă ar putea să transforme cei 4 eurocenţi în 7 eurocenţi“, a apreciat preşedintele ACPR.
Coridorul IV – singura variantă viabilă
Un alt subiect sensibil abordat cu ocazia conferinţei ARILOG a fost Master Planul de Transport. În opinia vicepreşedintelui ARILOG Ion Lixandru, dezvoltarea reţelei rutiere trebuie gândită strategic. „Mă întreb care este strategia României pentru situaţia în care se întâmplă o tragedie, o calamitate, când trebuie să ai pe unde să fugi şi să te aprovizionezi? Din păcate, actualul Master Plan nu respectă elemente de bază care ar trebui în mod obligatoriu avute în vedere“. În acest context, Ion Lixandru a dat câteva exemple. Pentru a lega Bucureştiul de Sibiu prin Braşov, trebuie parcurşi 320 km, în timp ce prin Piteşti distanţa se reduce la 280 km. În plus, dispunem în prezent de 110 km de autostradă între Bucureşti şi Piteşti, în timp ce, în cazul celeilalte rute, există numai 60 km de autostradă, cu probleme de conexiune către Bucureşti. În plus, o autostradă care să treacă prin Braşov va trebui să urce la 1.000 m, ceea ce va ridica mari probleme în timpul iernii. Dar, mai mult decât atât, o autostradă plasată pe coridorul IV (Bucureşti – Piteşti – Braşov) va putea beneficia de fonduri europene pentru construcţie, lucru care nu mai este valabil pentru o variantă care trece prin Braşov. „Valea Oltului este accesibilă şi poate fi finanţată cu fonduri europene. Susţinem realizarea coridorului IV la nivel de autostradă într-o primă etapă, după care să realizăm dezvoltări având la bază această coloană vertebrală“, a subliniat vicepreşedintele ARILOG. În opinia lui Augustin Hagiu, preşedinte de onoare FORT, sunt 4 direcţii principale care trebuie avute în vedere în ceea ce priveşte reţeaua rutieră. Prima este cea a stabilirii corecte a cadrului instituţional, astfel încât planul să poată fi pus în aplicare. „Îmi este teamă că, indiferent cum va arăta Master Planul în varianta finală, nu va fi pus în aplicare din cauza contextului instituţional în care se află această ţară. Trebuie foarte clar stabilită instituţia care îşi asumă o construcţie pe termen lung fără a mai interveni politic sau oportunist.“
Cea de-a doua direcţie principală scoasă în evidenţă de Augustin Hagiu este legată de strategii, planificări şi acţiuni concrete în plan operaţional. În opinia sa, în acest moment lipseşte strategia, lucru care s-a văzut concret atunci când Master Planul a fost prezentat fără studii de impact şi fără un calcul corect. „Mă voi referi aici la 3 elemente esenţiale. În primul rând, nu s-a luat în calcul faptul că Moldova este ruptă de Transilvania din cauza indolenţei autorităţilor care refuză să termine un drum naţional, unde mai au doar 4 km de construit. Ar putea astfel să facă legătura rapid între Focşani şi Târgu Secuiesc. Există, de asemenea, o variantă Bacău – Miercurea Ciuc şi cele 2 poduri de la Oituz, cu probleme, tot pe un drum naţional. Există, în acest context, 3 variante de drumuri naţionale care, odată reabilitate şi duse la portanţa de 40 t, ar putea să ne arate care este fluxul de pasageri real pe Bucureşti – Ploieşti – Comarnic – Braşov, crescut artificial în prezent. Iar aceasta pentru că nu există în momentul de faţă variante de trecere din Moldova către Transilvania decât din Suceava către Bistriţa în nordul ţării sau prin partea de sud pe DN1 A. Acesta este probabil unul dintre cele mai importante motive pentru care Moldova este ocolită de investitori“, a mai arătat preşedintele de onoare FORT. O a treia direcţie principală care trebuie urmărită ţine de îmbunătăţire a ceea ce este tradiţional. „Trebuie să facem un lobby constant şi unitar pe toate canalele pentru a nu mai exista situaţii în România în care un investitor să nu poată să ajungă la reţeaua naţională de 40 t după ce construieşte o fabrică, aşa cum s-a întâmplat în cazul Saint Gobain. Producătorii de ciment suferă mult din cauza acestei probleme. De aceea, cea de-a treia direcţie principală ţine de reabilitarea infrastructurii, a podurilor, viaductelor, a centurilor şi de aducerea la o portanţă de 40 t a drumurilor naţionale, astfel încât să fie realizate coridoare neîntrerupte de transport“. Cea de-a patra direcţie importantă ţine de componenta ITS pe care legislaţia europeană ne va obliga în perioada următoare să o implementăm şi care lipseşte cu desăvârşire din planurile guvernanţilor români. „Punând în aplicare aceste patru direcţii mari, ne putem înscrie pe o traiectorie cu rezultate pozitive în perioada următoare“, a apreciat Augustin Hagiu.
România poate câştiga din rolul regional
Dezvoltarea infrastructurii rutiere pe coridorul IV a constituit una dintre recomandările făcute de Philippe Beke, Ambasadorul Belgiei la Bucureşti cu ocazia conferinţei ARILOG. „Cred cu tărie că forţa României vine din rolul său regional. Aşa cum Belgia a ales să se dezvolte în cadrul UE ca un jucător important pe segmentul intermodal şi împreună cu Olanda a creat un business de logistică orientat către viitor foarte eficient, România poate folosi faptul că se află pe coridorul IV, care se doreşte a fi dezvoltat la nivelul Uniunii Europene“, a concluzionat Ambasadorul Belgiei la Bucureşti.
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
