Plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, a dezbătut pachetul legislativ ce cuprinde regulamentul privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) şi regulamentul de instituire a mecanismului Conectarea Europei (CEF). Prin intermediul mecanismului Conectarea Europei se vor investi, în perioada 2014-2020, 29 de miliarde de euro, din care 23 miliarde euro sunt alocați pentru modernizarea infrastructurii de transport, 5 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii energetice şi 1 miliard euro în vederea sprijinirii investițiilor in rețelele de banda larga rapide si ultrarapide si în serviciile digitale paneuropene. Mecanismul Conectarea Europei va fi gestionat centralizat, iar pentru sectorul transporturilor, 10 miliarde EUR vor fi rezervate în cadrul Fondului de coeziune, pentru statele membre de coeziune, printre care şi România, se arată în comunicatul remis redacţiei şi pe care îl publică m integral.
Silvia-Adriana Țicău, vicepreședinta Comisiei de Transport şi Turism din Parlamentul European a subliniat in cadrul acestei dezbateri: “Competitivitatea Uniunii depinde de asigurarea unei rețele integrate a infrastructurii europene de transport. Discrepanțele dintre părțile estice și cele vestice ale Uniunii, la nivelul infrastructurii de transport, pot fi reduse prin implementarea proiectelor identificate in cadrul regulamentelor privind rețeaua TEN-T si Mecanismul de conectare a Europei”.
Cele doua regulamente includ o serie de amendamente propuse de europarlamentarul Adriana Țicău si care vizează includerea în coridorul 10 (Coridorul Strasbourg –Dunăre) si in Anexele aferente hărților infrastructurii de transport pan-european a mai multor proiecte care vor contribui la asigurarea unor conexiuni ale infrastructurii de transport din Romania.
“Ambele regulamente prevăd anexe si harți in care Romania este prezentă. Consider însă că regiuni importante ale României nu sunt incluse in rețeaua centrală. Salut faptul că au fost adoptate amendamentele prin care s-a reușit: includerea rutei Sebeș – Alba-Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Dej – Suceava – Pașcani – Iași la rețeaua feroviara centrala de marfa si pasageri; realizarea de studii si lucrări pentru rețeaua feroviară de mare viteză pe ruta Budapesta – București – Constanța, includerea portului Galați in rețeaua centrală TEN-T si dezvoltarea de platforme multimodale pentru porturile Giurgiu si Galați, includerea in rețeaua rutiera centrală a conexiunii Ungheni – Iași -Targu-Mureș – Turda – Sebeș si a secțiunii Calafat – Craiova – București si includerea secțiunii Constanta – Tulcea – Galați – Brăila in rețeaua rutiera globala. Totodată, au fost adoptate amendamente prin intermediul cărora susțin dezvoltarea transportului pe căile navigabile, in special pe Dunăre. Astfel, susțin investițiile aferente dezvoltării transportului naval, in special pentru lucrări și studii la o serie de tronsoane și eliminarea blocajelor existente, modernizarea porturilor pe apele navigabile interioare, asigurarea de conexiuni cu hinterlandul pentru Canalul Main– Dunăre (Kelheim – Constanța/Midia/Sulina.
Cele doua regulamente vor fi supuse votului plenului Parlamentului European, marți, 20 noiembrie.
Suplimentar fata de amendamentele deja aprobate, europarlamentarul Adriana Țicău a inițiat si a depus pentru textele ce vor fi votate in plen, alături de alți 78 de colegi eurodeputati, noi amendamente prin care solicita modernizarea rutiera si feroviara a secțiunii Buzău – Brăila – Galați.
“Solicit plenului sa sustina amendamentele 200 si 199 la regulamentul TEN-T si amendamentele de la 136 la 139 la regulamentul privind Mecanismul de conectare a Europei prin care am cerut includerea secțiunii Buzău – Brăila – Galați in rețeaua centrala rutiera si feroviară, adăugarea rutei “Via Carpathia” la lista coridoarelor de transport precum si includerea secțiunii Galați – Giurgiulești, inclusiv cu centura ocolitoare a municipiului Galați, in rețeaua rutiera centrala”, a spus Ţicău.
Zona Galați – Brăila – Macin reprezintă a doua mare aglomerare urbană după București și o zonă industrială importantă a României. De asemenea, Galați reprezintă și un punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova și Ucraina. Modernizarea rețelei rutiere si feroviare este importanta în vederea asigurării unei legături multimodale cu portul Galați, important port la Dunărea maritima si port al rețelei centrale TEN-T.
Drumul Via Carpathia, cu toate conexiunile aferente, trece prin 6 tari, iar din totalul de 26 de orașe, 12 sunt din Romania (Calafat, Lugoj, Timișoara, Arad, Oradea, Lugoj, Sibiu, Pitești, București, Constanța, Suceava).
Referitor la suma de 10 miliarde de EUR transferată din Fondul de coeziune pentru a fi cheltuită exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, Agenția executiva TEN-T va lansa cereri specifice pentru proiecte de implementare a rețelei centrale sau pentru proiectele si prioritățile orizontale exclusiv in statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.
“În ceea ce privește condițiile de anulare, reducere, suspendare și încetare a grantului, Comisia anulează, cu exceptia cazurilor justificate corespunzător, asistenta financiară acordată pentru studii care nu au demarat in termen de un an de la data de incepere prevăzută in conditiile care guvernează acordarea asistentei sau, pentru toate celelalte actiuni eligibile pentru a primi asistentă financiară, in termen de doi ani de la această dată”, mai precizează Adriana Ţicău.
Până la 31 decembrie 2016, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare respectă alocațiile naționale din cadrul Fondului de coeziune. Începând cu 1 ianuarie 2017, resursele transferate mecanismului Conectarea Europei care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructură în domeniul transporturilor sunt puse la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, în vederea finanțării proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor în conformitate cu Regulamentul de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”.
“Pentru a sprijini statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune care pot întâmpina dificultăți în desemnarea de proiecte cu o suficientă maturitate si/sau calitate și care aduc suficienta valoare adăugată pentru Uniune, se acordă o atenție specială acțiunilor de sprijinire a programelor destinate consolidării capacității instituționale, a eficienței administrațiilor publice și a serviciilor publice legate de dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor. Consider esențial ca Statele Membre de coeziune sa fie pregătite cu proiecte de buna calitate si cu acordurile financiare necesare pentru finanțarea nationala a acestor proiecte, astfel incat sa participe inca din 2014 la cererile de proiecte lansate de Comisie si sa utilizeze cat mai eficient alocările naționale pana la sfârșitul anului 2016”, a subliniat Adriana Țicău.
In final, Adriana Țicău a atras atentia asupra fapului ca metodologia folosita pentru identificarea proiectelor de transport nu este parte din anexa la regulamentul TEN-T. Avand in vedere ca regulamentul TEN-T va fi revizuit, o metodologie care sa fie parte din anexa ar fi fost un sprijin real pentru pregatirea viitoarelor proiecte.
Textele celor două regulamente supuse la vot pot fi vizualizate la:
În sectorul transporturilor, Comisia Europeană a identificat o „rețea centrală” cu coridoare, prin care pot fi transportate mărfurile și pasagerii cu eficiență ridicată și emisii scăzute. Rețeaua centrala trebuie să fie interconectată în noduri și să asigure conexiuni cu rețelele infrastructurii de transport ale țărilor învecinate, Rețeaua centrală trebuie realizată pana la 31 decembrie 2030, iar rețeaua globală până la 31 decembrie 2050.
Prin Mecanismul de Conectare a Europei se vor finanța proiectele din rețeaua centrală, urmând ca proiectele din rețeaua globală sa fie finanțate din Fonduri Structurale sau fonduri naționale.
Cu toate acestea, acțiunile de implementare a rețelei globale sunt eligibile pentru asistentă financiară prin mecanismul de conectare a europei pană la un plafon de 5% din pachetul financiar alocat sectorului transporturilor, atunci când respectivele acțiuni contribuie la eliminarea conexiunilor lipsă, la facilitarea fluxurilor de trafic transfontalier sau la eliminarea blocajelor si, de asemenea, la dezvoltarea rețelei centrale sau la interconectarea coridoarelor retelei centrale, sau atunci când aceste actiuni contribuie la implementarea ERTMS pe rutele principale ale coridoarelor de transport feroviar de marfă.
În sectorul transporturilor, cuantumul asistentei financiare din partea Uniunii nu depăşeşte următoarele procente:
– 50 % din costurile eligibile in ce priveste granturile pentru studii;
-20 % din costurile eligibile in ce priveste granturile pentru lucrări pentru retelele de căi ferate si rutiere (rata finantării poate fi majorată pană la maxim 30 % pentru actiunile care au ca obiect eliminarea blocajelor si pană la maxim 40 % pentru actiunile care vizează tronsoanele transfrontaliere si actiunile care urmăresc sporirea gradului de interoperabilitate feroviară)
– 20 % din costurile eligibile pentru căile navigabile interioare (rata finantării poate fi majorată pană la maxim 40 % pentru actiunile care au ca obiect eliminarea blocajelor si pentru actiuni care vizează tronsoanele transfrontaliere);
– 20 % din costurile eligibile pentru transportul terestru, conexiuni cu platformele logistice multimodale si dezvoltarea acestora, inclusiv conexiunile cu porturi interioare si maritime si cu aeroporturi, precum si pentru dezvoltarea porturilor. (M.B.)
