Valoarea unei companii de transport este dată, în mare măsură, de valoarea șoferilor acesteia. Astfel, menținerea unui grad bun de motivare este esențială.
Despre metode testate în piață și care au dat rezultate am discutat în cadrul ediției de anul acesta a conferinței „am Marfă, caut Transport”, organizată de revista Ziua Cargo la Poiana Brașov.
Primul aspect scos în evidență a fost acela că motivarea șoferilor pentru a ține cu firma reprezintă un proces de durată care implică consecvență, răbdare și multă atenție.
„Totul începe de la angajarea șoferului. Încă din acel moment trebuie să studiezi puțin caracterul, modul de abordare a problemelor… Astfel, fiecare angajare presupune, la firma noastră, aproximativ două ore în care plimbăm discuția inclusiv în zona personală, pentru a vedea omul din spatele șoferului. Atunci când reușim să creăm legătura între mine ca administrator, firmă și șofer, performăm cel mai bine. De-a lungul timpului, mai există situații în care trebuie să ne mai adaptăm relația, dar, de fiecare dată, găsirea acestor soluții a reprezentat o nouă treaptă în consolidarea relației șofer-firmă”, a arătat Ioan Nagl, director general Ost Transport.
Atenție la dispeceri
Specialiștii prezenți la conferință au subliniat faptul că nu există soluții magice, sau „cuvinte cheie” care să fie spuse și acestea să ducă la schimbarea caracterului și a personalității șoferului.
„Implicarea șoferului durează, reprezintă un proces în care trebuie implicată toată echipa – manager, patron, dispeceri… Dispecerul joacă un rol esențial, deoarece, de-a lungul perioadei de lucru, șoferul vorbește cu acesta și modul în care relaționează este foarte important. Transportatorii trebuie să își pună semne de întrebare legate de modul în care dispecerii comunică, atunci când șoferul devine recalcitrant, sau se întoarce nervos din cursă, sau cu gândul de a pleca”, a explicat Andreea Gheorghe, psiholog specializat în transporturi.
Angajarea și pregătirea
Foarte important este interviul de angajare. Este momentul în care ar trebui cunoscută personalitatea șoferului și analizată prevenirea unor posibile aspecte negative.
„Dacă este o persoană care ar putea manifesta agresivitate, în anumite momente, în trafic, atunci am putea să prevenim cu niște discuții pe această temă, cu un training… Training-urile sunt foarte importante. Atunci când vin la angajare, șoferii spun că le știu pe toate, dar, de exemplu, un șofer care face comunitate de cinci ani și nu a avut parte de un accident s-ar putea să nu știe cum să reacționeze într-o asemenea situație. Și atunci este important să beneficieze de sesiuni de training – legat de documente, gestiunea și întocmirea acestora, de modul corect de reacție în diferite situații…”, a completat Andreea Gheorghe.
Astfel, angajatorul arată că îi pasă de șoferi și crește, de asemenea, siguranța în firmă. Managerii, la rândul lor, au viața mai ușoară atunci când șoferii capătă siguranță (simt că lucrurile sunt clare pentru ei).
Un moment cheie este întoarcerea șoferilor din cursă, mai ales după perioade lungi (cazul uzual pentru transportul pe Comunitate).
„De multe ori, totul se rezumă la predare CMR-urilor, decont etc. Fără să i se spună «bine ai venit» sau «mă bucur că ne vedem»… Acest șofer vine după ore și zile în care a stat în trafic, a evitat zeci sau sute de accidente, a dat de mulți șoferi neprofesioniști și nimeni nu știe prin câte a trecut… Șoferii au nevoie să vadă că întoarcerea lor cu bine acasă reprezintă o bucurie pentru colegii din firmă”, a precizat Andreea Gheorghe.
Cine, cum și când comunică cu șoferii?
Experiența personală ca șofer profesionist a patronului/managerului, precum și cea a celor care comunică regulat cu șoferii reprezintă un atu important.
„Exercitând, la rândul meu, această meserie de șofer profesionist, mă ajută acum în poziția de administrator, pentru a înțelege mai bine atunci când șoferul descrie o anumită situație. De exemplu, întrebi șoferul de ce nu a ajuns la timp la descărcare. El răspunde că la ora două noaptea nu a mai putut și s-a culcat. De multe ori, de aici, discuția continuă, șoferul fiind întrebat de ce nu s-a odihnit în perioada de pauză… Dacă ai făcut, la rândul tău, această meserie, știi că, în ciuda faptului că programele de lucru și odihnă sunt foarte sofisticate și laborios gândite, nu se ține cont de factorul uman. Un om nu poate trece, după nouă ore de condus, direct la somn, așa cum nu se poate culca dimineața la ora nouă… Trebuie să ai tot timpul în vedere și partea umană; în caz contrar, discuția se tensionează, se ajunge la reproșuri… Noi am dus lucrurile și mai departe și avem, la ora actuală, în echipa de dispeceri, trei foști șoferi, iar acest lucru ajută, șoferii putând discuta cu cineva care le înțelege problemele, meseria, fiecare speță în parte”, a precizat Ioan Nagl.
Un alt aspect ce trebuie luat în seamă este starea de oboseală a șoferului în momentul inițierii unei discuții.
„Am observat, de-a lungul timpului, că apar diverse reacții sau comportamente la șoferi, în funcție de cât de obosiți sau odihniți sunt. Astfel, uneori transmit problemele puși pe harță, iar managerii, dacă sunt pe fază și recunosc aceste situații, pot preveni multe lucruri. Noi preferăm să îi trimitem acasă să se odihnească și discutăm problema ulterior. În proporție de 99% am rezolvat în mod pozitiv aceste situații”, a explicat Ioan Nagl.
Șoferii pot fi, de asemenea, încurajați să vină cu propuneri legate de îmbunătățirea activității.
Alte surse de stres
Presiunile în creștere asupra transporturilor, schimbarea modelului de lucru (șoferii stau tot mai mult plecați), dependența de computere și aplicații soft… sunt aspecte care deteriorează relația cu șoferii. Astfel, chiar și transmiterea unui banal mesaj SMS poate fi interpretată ca agresivă – de exemplu „trebuie să ajungi la încărcare într-o oră”.
Șoferul nu poate ști dacă respectiva informație a fost transmisă pe un ton de glumă, serios, sau chiar cu supărare. Se poate întâmpla să o interpreteze ca pe un afront și de aici situația degenerează.
În plus, toate calculele în lumea logisticii pleacă de la situația ideală, însă, în lumea reală, apar aspecte neprevăzute și atunci încep presiunile. O pană sau un ambuteiaj pot stârni o avalanșă de acțiuni, care, în final, se răsfrâng asupra șoferului.
Lipsa cunoașterii limbilor străine are, de asemenea, un impact negativ asupra activității șoferilor.
Trebuie avut în vedere că, uneori, ar trebui revizuită și relația între firmele de transport și clienții acestora, pentru a preveni exercitarea unei presiuni prea mari asupra șoferilor.
„Dacă presiunea ajunge la șofer, ar trebui să ne gândim ce este în neregulă cu biroul. Șoferul trebuie să ajungă la destinație într-un anumit timp și toate discuțiile dintre dispecer și client ar trebui să rămână în birou. Trebuie să ne gândim la acest aspect atunci când transmitem amănunte, mai ales că nu doar firma este posibila cauză de stres pentru șoferi. Aceștia mai primesc telefoane și de acasă…”, a precizat Andreea Gheorghe.
Carieră?
O metodă pentru a câștiga încrederea șoferilor ar putea fi și oferirea ocaziei de a evolua în firmă. Fiecare companie are șoferi mai vechi, cu experiență, care au confirmat, de-a lungul timpului, iar patronii/managerii ar trebui să analizeze ce alte atribuții ar putea să le dea acestora. Unii ar putea avea abilități de lideri și, astfel, firma ar putea profita de acestea pentru comunicarea cu ceilalți șoferi. Astfel, ar avea de câștigat firma, respectivul șofer, dispecerii și chiar toți ceilalți șoferi, astfel fiind îmbunătățită calitatea comunicării.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
