Dacă intrebi pe oricine ce ştie despre exporturile României, mai mult ca sigur o să îţi pomenească de Dacia. În rest, poate doar cei avizaţi vor aduce aminte de îngrăşămintele chimice ale lui Niculae de la Interagro sau de grâul şi rapiţa lui Porumboiu. În rest, cu ce ne laudăm la export, ce încercăm să vindem occidentalilor reprezintă pentru majoritatea românilor un mister, desluşit pentru dvs. de analiştii de la compania de business information şi credit risk management KeysFin, se arată în analiza transmisă redacţiei şi pe care o redăm integral.
“Privind structura exporturilor României, realizezi prin ce transformări a trecut economia în ultimii 24 de ani. Dacă înainte construiam şi exportam vapoare, utilaje petroliere la cheie, camioane, utilaje agricole etc., în prezent doar cu Loganul şi Duster-ul mai putem să ne lăudăm.
În rest, am ajuns să vindem în majoritate produse neprelucrate sau puţin prelucrate, să exportăm materii prime, practic să ne vindem resursele fără să câştigăm prea mult în plus.
Analiştii KeysFin remarcă faptul că România a devenit mai mult o piaţă de desfacere şi, chiar dacă din p.d.v. statistic stăm mai bine cu exporturile, în privinţa calităţii acestora o luăm în jos pe urmele ţărilor bananiere.
Fapt recunoscut şi de autorităţi. “Principalele produse de export nu se numără şi printre principalele produse înalt competitive, dacă evaluăm nivelul competitiv în modul cel mai simplu şi relevant, prin cota de piaţă mondială. O a doua observaţie, este aceea că produsele cu cea mai mare cotă de piaţă, azi, ca şi acum 10 ani, se află la nivele de procesare foarte scăzute”, scrie în Strategia Naţională de Competitivitate 2014-2020.
Potrivit datelor Ministerului Economiei, primele trei categorii de produse competitive la export sunt produsele agricole neprelucrate sau foarte puţin prelucrate.
Două categorii de produse au avut o creştere susţinută în ultimii ani, şi anume firul de mătase, de la 2,74% în 2002 la 17,24% în 2012, şi oi şi capre vii, de la 5,15% în 2002 la 18,44% în 2012.
Acestea se regăsesc de altfel pe primele două locuri a celor mai vizibile produse româneşti pe pieţele internaţionale, fiind urmate de seminţe de floarea soarelui (12,3%).
Interesant şi relevant în acelaşi timp este că, spre deosebire de anul 2002, cele mai performante 20 categorii de produse de export au devenit aproape în totalitate sau deloc vizibile pe piaţa mondială, iar cea mai mare scădere a fost înregistrată pentru produsele cel mai bine clasate, printre care vagoane (-7,83 p.p.) şi încălţăminte (-4,78 p.p.).
Seturile pentru bujii, în top
În prezent, circa 30% din exporturile României sunt reprezentate de industria auto şi sectorul echipamentelor, printre care se remarcă piesele şi accesoriile pentru autovehicule (5.52%), autoturismele (inclusiv autocamioane) (5.24%) şi anvelopele noi (2,19%).
Cele mai noi date de la Institutul de Statistică arată că cele mai vândute produse româneşti la export sunt seturile de fişe pentru bujii (1,19 miliarde de euro – încasări în primele şapte luni din 2014), urmate de autovehiculele Dacia şi Ford (742 milioane de euro), carburanţi (motorină de 604 mil.euro şi benzină de 507 mil.euro) şi grâu (425 mil.euro). În top mai regăsim părţile de caroserii auto, medicamentele şi turbocompresoarele.
Cu alte cuvinte, principalele produse de export sunt componentele pentru bujii şi carburanţii prelucraţi în rafinăriile româneşti.
Statistica arată, pe de altă parte, că cea mai mare creştere în procente în cota de piaţă a exporturilor României au marcat-o oile şi caprele vii (13.30 p.p), vânzările de animale ajungând să reprezinte 18.44% din totalul cotei de piaţă mondiale a produselor din sectoarele industriale şi agricole exportate de România în 2002-2012, faţă de 5,15% în 2002.
În top urmează firul de mătase (avans de 14,50 p.p.) şi seminţele de floarea soarelui, sparte sau nu, cu o creştere de 8.08 puncte procentuale, la 12,03%.
Ne mai remarcăm la export şi prin vânzarea de “schimbătoare ionice bazate pe polimeri”, plăci aglomerate din lemn sau plăci similare din lemn sau alt material lemnos, fir din lână dărăcită, părţi de încălţăminte, bumbac, cardat sau dărăcit. Aşa arată top 10 al celor mai performante grupe de produse, conform datelor Ministerului Eonomiei.
Cea mai notabilă evoluţie este ieşirea aproape completă a confecţiilor din rândul celor mai performante 20 de produse de export.
Vestea bună este că, spre deosebire de 2002, în sectorul serviciilor asistăm la un avans chiar dacă anemic, însă încurajator, al serviciilor de IT (Comunicare şi Tehnologia informaţiei).
Vorbim în special de firmele care produc software şi asigură asistenţa pentru piaţa IT&C.
Pe ansamblu, România exportă mărfuri în valoare de cca. 50 mld. USD anual, din care 87% sunt produse industriale şi restul produse agricole, şi exportă servicii în valoare de cca. 20 mld. USD. În primele şapte luni ale acestui an, companiile româneşti au făcut exporturi de 30,3 miliarde de euro.
Pentru exportul de mărfuri, România deţine aceeaşi poziţie de piaţă ca şi Portugalia (0.32%) şi are valori apropiate de ţări precum Finlanda (0,41%) sau Grecia (0,20%).
La capitolul servicii (0,24%), suntem la nivelul Croaţiei (0,29%) şi Ciprului (0.20%), ambele fiind pe o pantă descendentă. România se află la mare distanţă de performerii UE, Marea Britanie (6.91%), Germania (6.25%), Franţa (5.28%).
70% din exporturile de mărfuri ale României se duc către ţările din UE, mai ales către Germania, Italia şi Franţa. Înafara Comunităţii Europene, cele mai multe exporturi merg către Turcia.
Pe ansamblu, exporturile românești reprezintă 1% din totalul exporturilor europene în anul 2013 față de 0,8% în anul 2008″.
KeysFin (www.keysfin.com) oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa românească.
KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă. (M.S.)
