Piaţa muncii din România a înregistrat, în ultimii ani, o transformare semnificativă, pe fondul provocărilor determinate de criza economică. Din 2010 şi până în prezent, multe business-uri altădată înfloritoare au dispărut, precum cele din construcţii şi comerţ, iar altele au căpătat o însemnătate tot mai mare, precum cele din servicii.
Pe ansamblul economiei, numărul angajaţilor din cele peste 600.000 de companii care şi-au depus anual bilanţul la Ministerul Finanţelor, a scăzut cu 182.766, de la 4,41 milioane în 2010, la 4,23 milioane de angajaţi în 2013.
Potrivit unei analize realizate de analiştii de la compania de business information şi credit risk management KeysFin, pe baza datelor oficiale disponibile în intervalul 2010-2014 (S1), cele mai multe business-uri care au avut de suferit pe timp de criză au fost cele din construcţii, comerţ şi repararea auto&moto şi industria extractivă.
În intervalul 2010-2013, sectorul construcţiilor a pierdut 69.856 de salariaţi, comerţul – 49.982 de angajaţi, iar industria extractivă – 44.649 de salariaţi.
Şi serviciile financiare au suferit un declin important din punct de vedere al forţei de muncă. Potrivit datelor de la BNR, numărul angajaţilor din mediul bancar, de exemplu, a scăzut din decembrie 2010 în decembrie 2013 de la 66.753 la 58.612.
La polul opus, afacerile care au creat cele mai multe noi locuri de muncă au fost cele din domeniul serviciilor (servicii administrative-suport), HORECA (hoteluri şi restaurante), sănătate-asistenţă socială, informaţii şi comunicaţii.
Serviciile administrative şi de suport, aşa cum sunt denumite după codul CAEN, au atras cele mai semnificative angajări, peste 41 de mii români găsindu-şi de muncă în acest sector în ultimii 3 ani.
Şi industria hotelurilor şi restaurantelor a înregistrat o evoluţie semnificativă, atât ca paletă de servicii cât şi, implicit, ca număr de angajaţi. În ultimii 3 ani, peste 11.000 de persoane s-au angajat în acest sector, în ciuda salariilor destul de mici raportate la venitul mediu net pe economie.
Studiul KeysFin arată, totodată, că afacerile din industria prelucrătoare, agricultură şi energie au reuşit, în anii de criză, să se menţină relativ pe linia de plutire, dacă este să privim evoluţia acestora din prisma numărului de angajaţi. Fluctuaţia personalului a fost nesemnificativă raportată la numărul mare de angajaţi din aceste domenii.
“Radiografia pieţei muncii arată că în România se coagulează tot mai puternic un sector vital pentru economie – cel mai serviciilor. De la mici firme care şi-au deschis atelierii de reparaţii la colţul blocului, la companii de securitate şi firme de logistică, astfel de business-uri au un potenţial semnificativ şi pe viitor”, afirmă experţii de la KeysFin.
Studiul KeysFin remarcă, totodată, declinul puternic din sectorul construcţiilor, altădată unul dintre principalele motoare ale economiei.
“Evoluţia angajărilor din acest sector a urmat-o, practic, pe cea a crizei. Faptul că băncile au oprit robinetul creditelor a fost unul dintre motivele principale. Nici statul, cel mai mare angajator de proiecte de construcţii, mai ales de infrastructură, n-a mai putut susţine financiar acest sector. Vestea bună este că 2014 pare să fi fost un punct de cotitură. Construcţiile de locuinţe au înregistrat o revenire semnificativă, stimulate mai ales de finanţările din programul Prima Casă. Statul rămâne încă dator la capitolul investiţii în construcţii. Să sperăm că 2015 va fi un an mai bun, având în vedere şi perioada pre-electorală”, au mai spus analiştii de la KeysFin.
Unde sunt cei mai mulţi angajaţi
Studiul KeysFin remarcă, pe de altă parte, că media cea mai mare de angajaţi, raportată la domeniile de activitate, era în 2013 în “administraţie publică-apărare-asigurări sociale din sistemul public”, urmată de “gestionarea deşeurilor-activităţi de deconaminare”, industria extractivă, prelucrătoare şi producţia şi furnizarea energiei electrice-termice.
La polul opus, cea mai scăzută medie de angajaţi se înregistra, la fel ca în 2010, în comerţ şi repararea mijloacelor auto-moto, în sănătate, asistenţă socială, activităţi ale gospodăriilor şi hoteluri şi restaurante.
“Am asistat, pe ansamblu, la o restructurare semnificativă a schemelor de personal, mai ales în domenii precum industria extractivă unde media de salariaţi a scăzut de la 49/per unitate în 2010 la 20 în 2013 şi producţia de energie electrică şi termică, de la 50 la o medie de numai 18 angajaţi”, spun cei de la KeysFin.
“Au fost restructurări puternice de personal, iar firmele au învăţat să se descurce cu o schemă mai redusă de angajaţi, pe măsura provocărilor economice”, afirmă aceştia.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.
KeysFin oferă servicii de business information şi credit risk management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa românească. Detalii, pe www.Keysfin.com
Keysfin deţine şi aplicaţia Keysfin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă. (M.S.)
