Un ordin al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) intrat în vigoare pe 25 iunie a.c. anunță un concurs public de oferte pentru concesionarea a 24 perimetre pentru activităţi de explorare a diferitelor zăcăminte în România. Printre acestea se numără și 4 noi perimetre aurifere sau polimetalice: Troița Pițiguș (2,324 km²) și Certej Nord (8,384 km²) în Hunedoara, Măgura Ilvei (9,277 km²) în Bistrița Năsăud, Geamăna – Colţii Lăzarului (7,285 km²) în Alba.
În urma analizării cererii de oferte, ANRM va atribui concesiuni pentru explorare unor companii miniere, deschizând astfel calea pentru noi proiecte de minerit ce ar utiliza, cel mai probabil, controversata tehnologie pe bază de cianură, se arată în comunicatul remis redacţiei de Mining Watch România.
Cei 27,270 km² concesionați în această etapă s-ar adăuga licenţelor existente de explorare active pentru minereuri auro-argentifere (Aluniș și Piatra Handal în județul Maramureș) și licenţelor de explorare active pentru minereuri polimetalice și auro-argentifere: Nucet Est în Bihor, Nord Tancova și Ascutita Mare în Caraș-Severin, Brad și Deva-Muncel în Hunedoara alături de Nord Tancova și Rozalia în Timiș.
Fără dezbatere publică
În contextul noilor concesionări anunțate de ANRM, Mining Watch România condamnă acordarea acestora în lipsa unei dezbateri publice reale privind oportunitatea dezvoltării monoindustriale a unor vaste regiuni ale țării. ANRM profita astfel de lipsa unei strategii privind resursele minerale naționale asumate de opinia publică din România.
Aceste concesiuni miniere urmează să fie atribuite fără informarea prealabilă sau consultarea comunităților locale. În total, aproximativ 15.000 de cetățeni vor fi afectați în mod direct de aceste concesiuni.
Negocieri secrete
Cu toate acestea, publicul este privat de informaţii corecte şi din surse independente privind impactul proiectelor de minerit la suprafață sau privind negocierile dintre statul român şi companiile miniere. Aceste negocieri secrete se vor concretiza în licenţele de concesiune pentru explorare.
Toate aceste informații sunt clasificate, conform legislației în vigoare drept „secret de stat sau de serviciu”, fiind cunoscute doar de funcționarii ANRM și angajații companiilor miniere. Lipsa acestor informații de interes public naște numeroase suspiciuni de corupție în special la nivelul personalului de conducere al instituțiilor responsabile.
Suprapuneri peste situri arheologice sau arii naturale protejate
Aceste concesiuni se acordă fără a se ține cont de suprapunerea zonelor peste situri arheologice sau arii naturale protejate. Asigurarea prevenirii oricărui impact negativ al activităţilor miniere asupra acestora devine secundară, legislația de mediu și cea de patrimoniu fiind încălcate ab initio. În cazul perimetrelor Troița Pițiguș și Certej Nord, acestea se suprapun în totalitate peste situl Natura 2000 – SPA Munții Metaliferi ceea ce face imposibilă, în cazul dezvoltării unor proiecte miniere, conservarea speciilor protejate sub Directivele Habitate și Păsări .
Acordarea acestor permise fără consultarea prealabilă a comunităților vizate face dificilă prevenirea oricăror încălcări ale drepturilor la proprietate, viaţă privată şi mediu curat ale cetăţenilor din zonele potenţial afectate de demararea de activităţi miniere.
Presiuni asupra autorităților locale
Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale din zonele propuse pentru activităţi miniere, deşi puternic influenţată, rămâne nesemnificativă în decizia de autorizare incipientă a unui viitor proiect minier. Prin presiunea asupra autorităților locale, precum şi prin blocarea administrativă şi economică a unor vaste zone declarate mono-industriale, companiile miniere atentează constant la drepturile la proprietate, viaţă privată şi mediu sănătos ale locuitorilor din zonele de impact.
În lumina celor prezentate mai sus şi datorită faptului că peste 10.000 de persoane au adresat Guvernului României o petiție care solicită stoparea avizării de proiecte miniere cu cianuri în țara noastră, autoritățile centrale încearcă să trateaze cu indiferență opinia publică și voința cetățenilor săi.
Mining Watch România (www.miningwatch.ro) este o rețea de monitorizare creată pentru optimizarea eforturilor de supraveghere, planificare și intervenție a societății civile și a comunităților locale cu privire la activitățile miniere din România.
În acest sens, rețeaua desfășoară activități de monitorizare și analiză a proiectelor miniere propuse în țara noastră și derulează acțiuni de advocacy pentru a influența factorii de decizie astfel încât comunitățile locale din România să aibă un cuvânt de spus în conturarea propriului viitor. (M.S.)
