Guvernul a decis, miercuri, să ridice la 800 milioane lei limita împrumuturilor pe care autorităţile locale le pot contracta pentru arierate, revenind astfel la plafonul decis iniţial, dar redus ulterior, când a încercat să impună pe plan local ordine în cheltuirea banilor din TVA şi impozit. Ministrul Daniel Chiţoiu a anunţat, joi, că arieratele autorităţilor locale totalizau 750 de milioane de lei la finele lunii aprilie şi că nivelul acestora trebuie să ajungă la 300 de milioane de lei până în iulie, conform angajamentelor cu instituţiile financiare internaţionale. Premierul Victor Ponta atenţiona, luni, că în momentul de faţă România nu îndeplineşte criteriul, dar are termen până în iunie, când este board-ul FMI, şi că, în caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra în boardul instituţiei financiare.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, admite că achitarea datoriilor este unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) – dar nerespectat de fiecare dată -, arătând, pe de altă parte, că „arieratele statului sunt elemente de blocaj financiar în economie”.
El a arătat că ţinta convenită cu FMI în cazul arieratelor trebuie atinsă până la sfârşitul lunii mai, când sunt raportate organismelor internaţionale toate obiectivele şi măsurile asumate de Guvern.
“Acest stoc al arieratelor ridicat la sfârşitul lunii aprilie se datorează faptului că cu stocul de arierate de la sfârşitul anului trecut, decembrie 2012, a crescut între timp la luna ianuarie-februarie-martie, dar sumele pe care noi le-am alocat de la bugetul de stat au fost până acum 680 de milioane de lei – ieri am aprobat încă 120 de milioane de lei pentru achitarea arieratelor la autorităţile publice locale – şi, de asemenea, vom aloca 70 de milioane de lei pentru achitarea arieratelor din sistemul de sănătate publică”, a precizat ministrul.
El a asigurat că ţinta convenită în cazul arieratelor cu organismele financiare internaţionale va fi atinsă.
” Ne-am asumat ca până la jumătatea acestui an să avem un stoc al arieratelor la nivelul a 300 de milioane de lei. Bineînţeles că la rectificarea bugetară, în funcţie de sumele suplimentare care le vom avea prin buget alocate faţă de începutul acestui an, putem să alocăm diferite sume. (…) Nu pot să spun acum că la rectificare vom avea întreaga sumă de 300 de milioane sau putem să avem mai mult de 300 de milioane”, a spus ministrul Finanţelor.
Chiţoiu a susţinut că există o diferenţă între arieratele legale, care au avut prevedere în buget în momentul în care au fost angajate, şi cele care nu sunt legale, deoarece nu au avut acoperire bugetară.
Aproape 2 miliarde lei plăţi restante la începutul anului
Acordul cu FMI expiră în vara acestui an, iar autorităţile de la Bucureşti şi-au propus să încheie o nouă înţelegere financiară, dar trebuie să îşi îndeplinească angajamentele, printre care se numără şi achitarea arieratelor (plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile).
La 31 decembrie 2012, autorităţile locale înregistrau faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creştere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei.
În ianuarie 2013, Guvernul a decis, conform înţelegerii cu FMI, că autorităţile locale care înregistrează arierate la 31 ianuarie vor fi obligate să reducă volumul datoriilor cu cel puţin 85% în termen de două luni, până la 31 martie. În caz contrar, Trezoreria urma să limiteze plăţile ce puteau fi efectuate din contul acestora.
Pentru a le facilita îndeplinirea acestei obligaţii, Guvernul a decis în acelaşi timp, prin excepţie de la Legea privind finanţele publice locale, că autorităţile locale pot contracta de la Ministerul Finanţelor, până la 29 martie, împrumuturi din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maxim 5 ani. Plafonul maxim al împrumuturilor a fost fixat încă de atunci la 800 milioane lei, apropiat de volumul total al arieratelor calculat la finele anului trecut.
Două luni mai târziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabilea că suma din cota defalcată din impozitul pe venit şi TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale se repartizează “numai” pentru achitarea arieratelor.
Proiectul a stârnit nemulţumirea autorităţilor locale, care au acuzat Executivul de abuz, deoarece doar consiliile judeţene şi locale sunt cele care decid destinaţia banilor proprii.
În urma acestor presiuni, Guvernul a aprobat ordonanţa într-o formă diferită de cea propusă, stabilind că fondurile din TVA şi impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, “precum şi” pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind însă stingerea datoriilor.
Totodată, limita împrumuturilor pe care autorităţile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusă la 500 milioane lei. Însă plafonul a fost majorat la sfârşitul lui aprilie, în Parlament, la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea împrumuturilor a fost prelungit până la 15 mai.
Vine scadenţa
Acum, cu o lună înainte de reuniunea board-ului FMI, Guvernul a adoptat, miercuri, o nouă ordonanţă de urgenţă, prin care plafonul maxim de contractare a împrumuturilor este ridicat la 800 milioane lei, exact limita stabilită la începutul anului, dar redusă ulterior, când Executivul a încercat să impună autorităţilor locale să folosească sumele bugetare cu prioritate pentru achitarea arieratelor.
Amintim că FMI a refuzat să încheie un alt acord cu Guvernul Ponta, şi nici măcar să îl închidă pe cel existent, până la îndeplinirea angajamentelor. În afară de achitarea arieratelor, o precondiţie pentru aprobarea ultimei evaluări a acordului curent cu FMI o reprezintă vânzarea unor pachete majoritare de acţiuni la CFR Marfă, Poşta Română şi Oltchim.
Ministrul Daniel Chiţoiu a asigurat, joi: “Garantez că scrisoarea de intenţie va intra în board-ul FMI şi acordul se va încheia în bune condiţii”. La fel promitea şi cu privatizarea Oltchim, în septembrie 2012, dar după eşecul răsunător a fost promovat vicepremier în Guvernul Ponta II.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
