Isteria cărnii de cal vândute în locul celei de vită a cuprins, deopotrivă, autorităţile şi românul de rând, cu largul concurs al televiziunilor de ştiri, toate părţile devenind extrem de vigilente acum când vine vorba despre carnea tocată. Nu că ar fi permisă la vânzare, dar în cazul mititeilor avem excepţie, în stilul clasic românesc. Iar cum primăvara nu se concepe în România fără grătare fumegând în poieni, tradiţionalul mic pare, de ceva timp, pus în pericol de evazionişti. Criza i-a şmecherit şi înlocuiesc carnea de vită cu una mai ieftină, de cal – nu că micii veritabili s-ar face din vită. Autorităţile au început să miroasă evaziunea fiscală de la o poştă şi sunt cu ochii în patru, iar rezultatele nu întârzie să apară. Spre exemplu, o firmă din Ploieşti a fost suspectată că a infestat 36 de judeţe cu mici de cal livraţi la caserole. Imediat, autorităţile au emis o alertă rapidă – evident, televizată -, iar isteria generală a atins apogeul.
Teviziunile au difuzat vineri, la fiecare buletin de ştiri, declaraţia şefului Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Prahova, Mihai Terecoasă: „Există suspiciunea, asupra unei cantităţi de 1.536 de kg de mici produşi de o firmă din Ploieşti, ambalaţi în 1.920 de caserole a câte 800 de grame, că ar conţine carne de cal în loc de carne de vită. Această cantitate de mici a fost distribuită în 36 de judeţe, motiv pentru care am emis o alertă”.
Între timp, Terecoasă a făcut şi controlul la producătorul din Ploieşti. „Nu s-a găsit nimic din lotul suspect, nici carne, nici produs finit, firma respectivă fiind închisă de pe data de 1 martie, pentru igienizare”, a spus el, pierit.
Ceva părea în neregulă, dar a fost iute elucidat: şeful DSV Prahova a recunoscut că soţia patronului firmei care a produs micii este subalterna lui. Nici nu avea cum să o scalde, că informaţia apăruse deja în presa locală.
Aşa că Terecoasă a mărturisit că, într-adevăr, femeia este şefa biroului siguranţa alimentelor de origine animală din DSVSA Prahova, dar că, în urma alertei apărute, aceasta a fost trecută pe o funcţie de execuţie în cadrul biroului care are în responsabilitatea verificarea produselor non-alimentare.
Şeful ANSVSA: “Am sechestrat lotul incriminat!”
Apele erau agitate încă de joi, de la Bucureşti. Pe Sistemul Rapid de Alertă, autorităţile dăduseră sfoară în ţară despre o posibilă suspiciune de fraudă prin înlocuirea cărnii de vită cu carne de cal.
“În cursul zilei de astăzi (joi – n.r.) a apărut pe Sistemul Rapid de Alertă o suspiciune de fraudă, de substituire de specie carne de vită cu carne de cal. Am declanşat ancheta, colegii noştri au sechestrat lotul incriminat. Este vorba de o cantitate de aproximativ 200 de kilograme de carne tocată. S-au recoltat probe din această cantitate, se vor face analizele, sunt plecaţi în teritoriu colegii, la unitatea care a livrat şi a procesat carnea iniţial şi a dat către piaţă carne tocată, şi după ce avem rezultatele analizelor de laborator şi a anchetei vă vom anunţa”, a declarat jurnaliştilor care îl asediau, preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu.
Aflatoxina a ucis comerţul
El este interimar deoarece directorul plin, Mihai Ţurcanu, a demisionat din funcţie în urmă cu două zile, pe fondul unui alt scandal şi isterie în presă: laptele cu aflatoxină. A fost nevoie de câteva zile pentru ca Mânăstireanu – pe atunci adjunctul lui – să iasă şi să explice presei – şi, implicit, populaţiei speriate de ştirile apocaliptice -, că laptele ajuns la raft este răsverificat, aşa că poate fi băut fără nicio frică. Iar viaţa copiilor noştri nu ar fi fost pusă în pericol de laptele cu aflatoxină decât dacă ar fi consumat fiecare 25 de litri, zilnic, timp de o lună.
Aceste două fraze au venit prea târziu pentru a nu afecta masiv vânzările de produse lactate de orice fel, de pe raft: cu 30% mai mici săptămâna aceasta, şi patronatele estimează că vor rămâne aşa încă 2-3 săptămâni. Iar cumpărătorul nu poate fi acuzat; declaraţiile celor responsabili cu protecţia consumatorului dau fiori, în loc de siguranţă.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
