Preţul unui kilometru de autostradă este în România de 3 ori mai mare decât în Bulgaria, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei (CC) pentru piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, dat publicităţii miercuri. Astfel, în urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, preţul mediu al unui kilometru de autostradă construit în zona de şes este de 23,34 milioane lei/km, iar cel în zona de deal, de 20,87 milioane lei/km, ambele valori situându-se peste nivelul standardelor de cost. Autoritatea de concurenţă are în derulare 4 investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel: extracţia/prelucrarea şi comercializarea de agregate minerale de balastieră, oferte trucate la licitaţiile DRDP Craiova şi împărţirea pieţei între unele companii de construcţii la drumurile din administrarea DRDP Braşov şi DRDP Timişoara.
“În cadrul analizei s-a constatat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometrul de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România, preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane de euro (tronsonul Feteşti – Cernavodă) şi 11,61 milioane de euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane de euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane de euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia între 4,6 milioane de euro (Zgorzelec – Krzyżowa) şi 12,4 milioane de euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, relevă datele raportului.
Prin urmare, potrivit autorităţii de concurenţă, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este în România cea mai mare (45,86%), faţă de Polonia (36,42%) şi Bulgaria (14,22%). Comparativ cu Bulgaria, preţul mediu/kilometru de autostradă construit în zonă de şes este de aproape 3 ori mai mare.
Sfântul act adiţional
În urma anchetei sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor contractante să evite încheierea de acte adiţionale la contractele iniţiale, întrucât a constatat că există situaţii în care, prin semnarea acestui tip de documente, câştigătorul licitaţiei (cel care oferă cel mai mic preţ) negociază direct cu autoritatea contractantă o nouă valoare a lucrării.
Această valoare poate deveni mai mare decât cea a ofertelor depuse iniţial de concurenţii săi, explică autoritatea de concurenţă.
203 acte la 96 de contracte
Consiliul Concurenţei a constatat că, în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pentru 96 de contracte de execuţie de lucrări de construcţii de drumuri şi de servicii, au fost încheiate 203 de acte adiţionale, din care 23 au fost modificate din punct de vedere al valorii contractelor.
Din acestea din urmă, pentru 8 contracte valoarea iniţială a fost mărită cu aproape 50%, pentru alte 8 – a crescut între 10% – 30%, iar 2 contracte de lucrări au suferit modificări de peste 50% din valoarea iniţială.
Această situaţie nu este o caracteristică doar a pieţei româneşti. Conform unui raport al Curţii Europene de Conturi privind lucrările de infrastructură derulate din fonduri comunitare în Germania, Grecia, Polonia şi Spania în perioada 2000 – 2013, costurile a 46% din proiectele auditate au crescut cu peste 20% în timpul execuţiei lucrării.
640 de companii de drumuri
Analiza realizată de Consiliul Concurenţei indică faptul că piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este o piaţă slab concentrată, pe aceasta fiind active aproximativ 640 de companii.
“Asocierile între companii în vederea participării la licitaţii, precum şi prezenţa unei companii în două sau mai multe asocieri, pentru a participa la licitaţii ce se desfăşoară în acelaşi timp, sunt frecvente şi reprezintă caracteristici ale acestei pieţe. Deşi legale conform legislaţiei privind achiziţiile publice, din punct de vedere al concurenţei acestea creează suspiciuni privind schimbul de informaţii sensibile între participanţi şi limitează posibilitatea părţilor de a concura una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de companii independente”, se mai arată în raport.
Evitarea organizării licitaţiilor simultane
În vederea asigurării unei concurenţe reale în cadrul unei licitaţii, CC consideră necesară limitarea interacţiunii între ofertanţi şi evitarea organizării simultane a licitaţiilor cu acelaşi obiect (aşa cum s-a întâmplat în cazul celor 6 licitaţii corespunzătoare celor 6 sectoare organizate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pentru atribuirea contractelor-cadru de asfaltare a străzilor).
Pe de altă parte, implicarea companiilor în mai multe contracte de lucrări de construcţii de drumuri în acelaşi timp, fără a dispune în mod real de resursele necesare, poate conduce la disfuncţionalităţi ale pieţei, prin întârzieri în executarea lucrărilor şi, implicit, la creşterea costurilor acestora.
Termene depăşite la majoritatea tronsoanelor de autostradă
Studiul autorităţii de concurenţă mai relevă că termenele de execuţie au fost depăşite cu mai mult de 12 luni, la majoritatea tronsoanelor de autostradă. Conform aceluiaşi raport al Curţii Europene de Conturi, proiectele de infrastructură derulate în ţările incluse în analiză au înregistrat depăşiri de termen, în medie cu 9 luni, ceea ce reprezintă 41% din termenul planificat iniţial.
În perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obţinut în sector a fost de 7%, respectiv de aproximativ 8% pentru constructorii români, şi de 4% pentru cei străini.
Cunoaşterea valorii estimate duce la oferte nereale
Raportul Consiliului Concurenţei mai menţionează că, deşi obligatorie, publicarea în anunţurile de participare a valorii estimate a contractelor de lucrări de construcţii de drumuri poate influenţa/afecta formarea preţului. Cunoaşterea acestora poate conduce la elaborarea unor oferte financiare care nu reflectă costurile reale şi performanţele economice ale companiilor, ci tind să se alinieze la aceste valori estimate.
În cazul companiilor care sunt deţinute de autorităţi locale, Consiliul Concurenţei va colabora cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în vederea analizării modului în care acestor companii le sunt încredinţate contracte publice, din perspectiva respectării regulilor de concurenţă şi ajutor de stat.
La divizarea CNADNR trebuie delimitate clar activităţile
Consiliul Concurenţei recomandă iniţiatorului actului normativ de divizare a CNADNR, respectiv subalternilor ministrului delegat Dan Şova, să „delimiteze clar activităţile ce au caracter de serviciu de interes economic general de cele cu caracter comercial, cât şi sursele de finanţare pentru cele două categorii de activităţi”.
Amintim că mult aşteptata divizare a CNADNR a fost anunţată încă de acum 9 luni, fără însă ca Guvernul să ia o decizie în acest sens nici măcar după rectificarea bugetară, aşa cum anunţase Dan Şova.
4 investigaţii în lucru
În cadrul anchetei sectoriale pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România, Consiliul Concurenţei a solicitat informaţii atât companiilor din sector, cât şi administratorilor reţelei de drumuri publice.
În urma acesteia, au fost iniţiate 4 investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel (extracţia/prelucrarea şi comercializarea de agregate minerale de balastieră, participarea cu oferte trucate la licitaţiile organizate de DRDP Craiova, împărţirea pieţei între unele companii active pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri aflate în administrarea DRDP Braşov, respectiv DRDP Timişoara), ce se află în prezent în derulare.
Magda SEVERIN
