Dan Şova, ministrul delegat pentru Marile Proiecte, are mari probleme cu banii de investiţii: a ajuns în situaţia în care trebuie să aştepte rectificarea bugetului, în august, ca să ceară Ministerului Finanţelor sumele necesare pentru a acoperi măcar cei 15% reprezentând cofinanţarea proiectelor din fonduri europene. El anunţat duminică, la Pro TV, că, la sfârşitul anului trecut, CNADNR avea datorii de 680 de milioane de lei la şi un buget de 1,2 miliarde de lei pentru investiţii. Iar cum Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Internaţional Monetar (FMI) să-şi reducă arieratele din economie, CNADNR a trebuit să-şi plătească datoriile, rămânând în prezent cu 520 de milioane de euro în bugetul pentru investiţii.
UPDATE 30 iulie: CNADNR nu a primit niciun ban la rectificare. Mai mult, bugetul Ministerul Transporturilor a fost amputat de aproape 1 miliard de euro.
De fapt, datoriile CNADNR însumau 1,3 miliarde de euro, potrivit premierului Victor Ponta, care i-a chemat în octombrie trecut la Guvern pe patronii firmelor în cauză să le dea vestea cea proastă: nu are decât 200 de milioane de euro, restul vor fi daţi din bugetul pe 2013.
Amintim că rectificarea bugetară în minus din august 2012 a lăsat Ministerul Transporturilor fără 1,2 miliarde de euro, cea mai văduvită de fonduri fiind CNADNR, care a fost şi nevoită să-şi sisteze din lucrări.
Gropi de miliarde
Bani nu sunt nici măcar pentru reparaţiile curente. E drept că direcţiile regionale de Drumuri şi Poduri au cerut o sumă enormă, de 4 miliarde de euro pentru astuparea gropilor – mai mult chiar decât autostrăzile Comarnic-Braşov şi Craiova-Piteşti la un loc -, însă Şova spune că sunt suficienţi cei 180 milioane euro pe care i-a prevăzut în buget.
La capitolul planuri noi, Dan Şova are gârlă: “Sunt trei proiecte de concesiune: Comarnic – Braşov, centura Sud şi Craiova – Piteşti, toate în derulare. Centura Sud şi Comarnic – Braşov au aceleaşi termene, iar Craiova – Piteşti este întârziată cu două luni faţă de ele. Noi am spus că desemnăm câştigătorul în octombrie la Comarnic, în noiembrie la centura Sud şi în decembrie la Craiova – Piteşti. Toate ar trebui să se termine până la alegerile din 2016. Cea care poate dura cel mai mult rămâne tot Comarnic-Braşov, pentru că celelalte două sunt în câmpie”, a spus ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine.
Amintim că, la Autostrada Comarnic-Braşov, ofertele pentru preselecţie la dialog competitiv au fost depuse la finele lunii februarie. Este vorba despre compania China Communications Construction şi asocierile Spedition UMB-Tehnostrade, Vinci – Strabag – Aktor şi Impregilo – Salini.
Săptămâna trecută au început negocierile – ca, de altfel, şi pentru construirea drumului expres/autostrăzii Craiova-Piteşti. Pentru această investiţie au depus oferte un consorţiu românesc format din companiile Spedition UMB şi Tehnostrade şi 4 asocieri străine: Obrascon Huarte Lain – OHL ZS din Spania, China Communications Construction Company – Dogus Insaat Ve Ticaret (Turcia) – Egis Projects (Franţa), Strabag (Austria) – Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia) şi Impregilo – Salini din Italia.
Cât priveşte zona Autostrăzii de Centură Sud Bucureşti şi operarea şi întreţinerea Autostrăzii Bucureşti-Constanţa şi a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti, CNADNR a primit la finele lunii martie candidaturi de la companii străine precum Strabag, Vinci, Aktor şi Astaldi sau româneşti, printre care Tehnostrade, Spedition UMB şi Euro Construct Trading’98, pentru atribuirea contractului de concesiune.
Negociere „în jos”
Întrebat dacă preţul estimat pentru tronsonul Craiova – Piteşti, de 121 km, care se ridică la 1,7 miliarde euro, nu este prea ridicat, Dan Şova a răspuns că acesta include şi operarea pe următorii 26 de ani, întreţinere şi reabilitări, construcţia efectivă urmând să coste aproximativ 600-700 milioane euro.
“Licitaţia începe de la acel preţ şi se negociază în jos, nu în sus. Să ştiţi că aceste cifre nu numai că sunt aprobate prin indicatori tehnico-economici, deci făcute de către specialişti, dar ele trebuie să treacă şi două examene foarte importante. Este examenul Eurostat, la Comisia Europeană, şi este examenul băncii care finanţează. Banca nu finanţează o ficţiune”, a spus el.
„Mă mut cu cortul pe şantier”
Despre termenele de finalizare a proiectelor, Şova susţine că nu depind doar de voinţa autorităţilor.
“Te aşezi la masă cu inginerii, cu constructorii, cu proiectanţii. Noi venim şi spunem: «Eu vreau termenul de realizare să fie în doi ani». Vine inginerul şi spune: «Da, duumneavoastră puteţi să vreţi în doi ani, numai că din punct de vedere tehnologic, uscarea betonului se face într-un anumit termen, pe care noi vi-l calculăm şi vă arătăm că indiferent ce vreţi dumneavoastră, s-ar putea să fie mai mult». Deci nu este vorba numai de voinţa mea ca ministru. Eu am spus şi repet aici: mă mut cu cortul pe Comarnic – Braşov că să nu stea cineva degeaba, dar sunt – le-am înţeles şi eu în interior acum – anumite chestiuni care ţin de proceduri”, a afirmat ministrul.
Şova a adăugat că, pentru realizarea tronsonului Comarnic – Braşov, “trebuie să scoţi din munte 4 milioane de metri cubi de piatră şi să bagi 4 milioane de metri cubi de beton”, aşa că a devenit mai înţelegător cu constructorii.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
