Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Teodor Meleşcanu în funcţia de ministru de Externe, la propunerea premierului Victor Ponta, după numai 2 ore de la anunţul premierului. Peste încă o oră şi jumătate, noul şef al MAE a depus jurământul de ministru în faţa preşedintelui ţării, la Palatul Cotroceni.
UPDATE ora 23.00: La finalul ceremoniei, după ce Traian Băsescu a părăsit sala, Meleşcanu s-a justificat în faţa lui Ponta: “Am zis şi eu o prostie. Am zis că dacă aş fi fost atunci (ministru de Externe la primul tur e scrutin – n.r.) nu s-ar fi întâmplat (dezastrul de la secţiile de votare din străinătate – n.r.)”.
El a sugerat, astfel, că în declaraţia la care a făcut referire Traian Băsescu (cea de sâmbătă, 7 noiembrie, când Meleşcanu a spus la Realitatea TV că dacă ar fi fost el ministru de Externe altfel a avutloc alegerile), el a avut în vedere perioada în care a deţinut portofoliul Externelor şi nu ministeriatul lui Corlăţean.
Ponta i-a răspuns, râzând: “Aici e locul prostiilor”. Meleşcanu şi Ponta au părăsit împreună Palatul Cotroceni.
Meleşcanu are 73 de ani şi a mai fost ministru de Externe în Guvernul Văcăroiu (1992-1996), organizând alegerile prezidenţiale din 1996, când Ion Iliescu (aflat la Cotroceni de 6 ani), a pierdut în faţa lui Emil Constantinescu.
Anul acesta, Meleşcanu a demisionat în septembrie de la conducerea Serviciului de Informaţii Externe (SIE) pentru a participa la primul tur al alegerilor prezidenţiale, unde a obţinut, în diaspora, 1.374 voturi (0,85%) şi 104.131 (1,09%) pe ansamblu.
Ulterior, Meleşcanu şi-a anunţat susţinerea pentru Ponta în turul al doilea al prezidenţialelor, iar Ponta a declarat că, dacă va câştiga alegerile, va fi în echipa sa de la Cotroceni, ca şi consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională.
UPDATE: ora 17.40: Ceremonia de învestire a durat 4 minute – începând la 17.34, cu 4 minute întârziere faţă de ora stabilită, timp în care Ponta s-a tot jucat cu telefonul mobil ca să învingă momentul apăsător al aşteptării.
Când a intrat în sală, preşedintele Traian Băsescu a dat mâna cu premierul Victor Ponta şi apoi a avut o declaraţie scurtă, de 4 fraze:
“Vreau să observ că demisia lui Corlățean a intervenit prea târziu; trebuia să-și asume eșecul în data de 2 noaptea. Vreau să știți, d-le ministru, că nici pe dvs. nu v-aș fi numit având în vedere întâmplările din ultimul an al dvs. la SIE, dar o fac datorită urgenței şi, mai ales, am rămas cu o declarație a dvs. în minte: că dacă ați fi fost ministru de Externe nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat cu votul din Diaspora. Având în vedere ceea ce ați spus public, vă invit să depuneți jurământul”.
Băsescu dovedeşte că nu vrea să fie agentul electoral al lui Iohannis aşa cum a făcut-o pentru Udrea. Nu poate uita că PNL şi primarul Sibiului – chiar dacă nu era liberal pe vremea aceea – au susţinut suspendarea lui de la Cotroceni.
În plus, Băsescu nu are niciun interes ca un membru ACL să câştige Preşedinţia. Pe de o parte, situaţia de la Cotroceni nu s-ar schimba nicidecum odată cu instalarea lui Iohannis, care în lipsa unei majorităţi în Parlament ar fi suspendat la prima greşeală – reală sau închipuită, şi să nu uităm că de data aceasta cu numai 30% din votul alegătorilor, deoarece USL a avut grijă să modifice legea referendumului.
Băsescu aşteaptă ca PSD să se erodeze la putere astfel încât PMP-ul lui Udrea să câştige teren în următorii 2 ani şi să câştige – eventual prin absorbţia unor membri rămaşi fideli lui în PDL-ul care sigur se va rupe de PNL – alegerile locale din iunie 2016 şi apoi parlamentarele din decembrie 2016. Abia după aceea, cu o majoritate lejeră în Parlament – cu UDMR şi, de ce nu, chiar cu sprijinul UNPR – să-l dea jos pe Ponta de la Cotroceni.
Validarea referendumului cu 30% din voturile exprimate pentru suspendarea preşedintelui îi va fi de mare ajutor lui Traian Băsescu. Pe modelul “nu-i pentru cine se pregăteşte”, tot el este marele beneficiar al modificării legii pentru Năstase, cu mandatul de 5 ani la Preşedinţie.
În acest fel, Traian Băsescu a dezamorsat greneada aruncată de Ponta în mâna sa. Turul doi al alegerilor va avea loc la data stabilită: duminică, 16 noiemebrie, peste 6 zile.
Mâine, Guvernul Ponta va aproba câteva măsuri pentru ca procesul de votare în Diaspora să fie accelerat. Nu vor fi însă înfiinţate secţii de vot suplimentare – lucru care, evident, îi va irita pe românii din străinătate.
Această mutare pe tabla de şah politică, de către Traian Băsescu, s-ar putea să-i fie mult mai defavorabilă lui Victor Ponta decât dacă şeful statului ar fi refuzat numirea lui Meleşcanu şef la Externe.
Măsurile anunţate de premier pentru turul 2 al alegerilor nu vor putea elimina cozile la secţiile de vot, cu toate “forţele” care vor fi trimise din ţară de la MAE (800 de angajaţi).
După primul tur e scrutin, Ponta a dat-o în bară – ca la fotbal – jignindu-i de două ori pe alegătorii din străinătate: prima dată spunând că “la Paris a fost coadă pentru că nu s-a mai fraudat votul ca în 2009”, iar a doua oară spunând că “la Londra au fost aduse autobuze cu agitatori”.
Imaginile care au apărut inclusiv în presa străină sunt însă revelatoare pentru umilinţa la care au fost supuşi românii din Diaspora, ce numai anul trecut au trimis în ţară 3,6 miliarde de euro, contribuind la creşterea economică a României.
Acum, Ponta a lansat ideea că Băsescu abia aşteaptă ca el să înfiinţeze noi secţii de votare în străinătate pentru a cere apoi anularea alegerilor. În opinia sa, Băsescu ar fi vinovat de tot ce s-a întâmplat în Diaspora şi de aceea Guvernul nu face alte secţii, “ca să nu încalce legea”. Cel puţin aşa declara Ponta aseară, la Antena 3. Mâine însă poate s-o întoarcă.
Magda SEVERIN
