Președintele Traian Băsescu critică soluția găsită de Guvern pentru a acoperi găurile din buget, respectiv “inventarea” de taxe și impozite care să “hrănească” aparatul bugetar în loc să se continue procesul de reducere a lui.
“S-a trecut din nou la situaţia de a lucra în favoarea omului gras, statul, care se aşază în spatele unui om slab, încă mult prea slab ca să îl poată duce pe cel gras, şi care este economia reală”, a declarat el, miercuri, la cea de a XXI-a ediție a “Topului National al Firmelor Private din România”, ce a avut loc la Ateneul Român.
Preşedintele a arătat că procesul de reducere a aparatului de stat trebuie să continue, pentru a da șanse economiei reale. “Ea este cea care poate plăti pensiile şi salariile bugetarilor şi poate asigura resursa necesară investiţiilor”, a insistat președintele.
“Observ o schimbare în politica internă. Îmi aduc aminte anul de criză profundă 2010, când nu mai puteam finanța obligațiile bugetului de stat. Și când s-au luat niște măsuri extrem de dure; ele au fost luate în așa fel încât să nu se pună nimic suplimentar în spatele întreprinderilor mici și mijlocii. Acum observ o schimbare a ponderii și cred că este greșit, se trece din nou la inventarea de taxe, de impozite, de soluții care să aducă bani la bugetul de stat pentru a hrăni aparatul bugetar. O spun ca un semnal extrem de serios și afirm fără rezerve că este greșit”, a spus Traian Băsescu.
El a amintit şi despre anul 2005, când s-a introdus cota unică, moment în care s-a produs o relansare a economiei românești.
“Atunci s-a renunţat la cota progresivă. Mai mult decât atât, în decursul anilor, de la celebrele 400 şi ceva de taxe, s-au redus la 300 şi vreo 60. Şi procesul trebuia să continue. El nu mai continuă, s-a trecut din nou la situaţia de a lucra în favoarea omului gras, statul, care se aşază în spatele unui om slab, încă mult prea slab ca să îl poată duce pe cel gras, şi care este economia reală. Deci cred că este un semnal care trebuie luat în consideraţie. Nu mărirea taxelor, impozitelor este situaţia pentru acum”, a insistat preşedintele.
Observăm, totuşi, că statul nu mai este obez, ca în 2010, ci gras, în opinia preşedintelui, astfel că nu va mai trebui o cură de slăbire aşa drastică.
Şeful statului a admis că “statul are nevoie de bani”, dar a opinat că “dacă i-ar îndrepta către zonele de stimulare a investițiilor ar fi foarte bine, dacă îi îndreaptă pentru a alimentarea din nou cu cheltuieli a aparatului de stat nu este în regulă”.
Băsescu a insistat că “problema veniturilor în bugetul de stat trebuie rezolvată în primul rând prin lărgirea bazei de impozitare şi nu prin inventarea de noi taxe pentru cei care şi aşa plăteau până acum. Asta este soluţia corectă şi ea trebuie urmărită, nicidecum introducerea de noi biruri pe cei care până acum le plăteau”.
Sporurile au rămas tăiate
Amintim că şeful statului a fost cel care a anunţat în 2010 măsurile dure pe care le-a luat apoi – mai de voie, de nevoie – Guvernul Boc: tăierea a 25% din lefurile bugetarilor, cu tot cu sporurile care le dublau sau chiar triplau salariile (din care amintim doar sporul de refacere după concediul de odihnă), şi reducerea numărului acestora cu peste 200.000, de la 1,4 milioane la 1,187 milioane.
A rămas antologică revolta angajaţilor Ministerulului Finanţelor care, când s-au văzut fără sporuri, l-au sechestrat în birou pentru câteva ore pe ministrul de atunci, Gheorghe Ialomiţianu, iar când acesta a plecat cu escorta jandarmilor, au aruncat în el cu hârţii şi l-au huiduit.
La salariile ciuntite au renunţat atunci mulţi funcţionari din mai toate instituţiile, iar alţii s-au pensionat. La 7 plecări s-a putut face o singură angajare. Pensionarii care ocupau posturile la stat pentru a încasa pe lângă pensie şi leafă din bani publici au fost obligaţi să opteze între cele două.
Concedieri reclamate cu “Ieşi afară, javră ordinară!”
Au fost operate şi disponibilizări. Cele din MAI – 10.000 de angajaţi – au determinat sindicaliştii să protesteze la Palatul Cotroceni scandând “Ieşi afară, javră ordinară!”.
Concedierile din aparatul primăriilor, prin faimoasa OG 63/2010 care stabilea un număr limitat de angajaţi, în funcţie de numărul locuitorilor, stârnind iarăşi vii nemulţumiri. Numai Sorin Oprescu a fost nevoit să dea afară peste 2.662 de angajaţi din Primăria Capitalei. Primarul Andrei Chiliman angajase la Sectorul 1 nu mai puţin de 1.200 de politişti, fiind apoi nevoit să rămână cu doar 200.
Sunt doar câteva exemple dintre tăierile dureroase pe care Traian Băsescu le-a justificat de atunci până în prezent prin faptul că “Emil Boc a trecut cu bine ţara prin criză”.
Din păcate, mare lucru nu au făcut pentru IMM-uri, iar aceasta s-a văzut când peste 330.000 de firme au fost nevoite să tragă obloanele în perioada 2009-2011. Andreea Paul Vass susţine însă, pe baza datelor de la ONRC, că 365.232.000 de firme au fost înfiinţate în aceiaşi 3 ani – evident, mai multe în ultimul. În plus, iar 84% dintre cele 265.553 firme desfiinţate în 2009 şi 2010 ele nu aveau activitate sau erau pe pierdere, mai spune ea, într-o analiză.
3,5 mil salariaţi în mediul privat şi 1,87 mil bugetari
Acum mai sunt circa 3,5 milioane de salariaţi în mediul privat care trebuie să ţină în spinare 5,4 milioane de pensionari, 1,87 milioane de bugetari, 3,3 milioane de elevi şi câteva sute de mii de asistaţi social.
Potrivit INS, efectivul salariaţilor însuma la sfârşitul anului trecut 4,777 milioane de persoane, cu 116.700 angajaţi mai mulţi decât în 2011, iar costul mediu lunar al forţei de muncă s-a cifrat la 2.675 lei/salariat, în creştere cu 4,1%.
Tot INS anunţa că numărul bugetarilor a fost de 1,187 milioane anul trecut, iar anul acesta până la sfârşitul lui septembrie s-a redus cu 3.400.
Ponta: Vom continua să facem dreptate
În replică, premierul Victor Ponta a asigurat că “vom continua să facem dreptate împotriva dezastrului economic şi social, al genocidului produs de Băsescu şi Boc”. El îl acuză pe şeful statului că “a vândut interesele României şi când a negociat deficitul (de maxim 3%, proiect votat însă şi de Ponta, alături de USL, în Parlament), şi când a negociat fondurile europene”.
Deocamdată, Guvernul Ponta mai mult a vorbit decât a făcut: a redat, în două tranşe, tăierile salariale operate la bugetari şi reîntregirea pensiilor, precum şi o mărire cu 100 de lei a salariului minim pe economie – tot în două tranşe. Pentru mediul privat, nimic. Mult aşteptata reducere de 3% a CAS la angajatori a fost amânată pentru a doua jumătate a anului viitor, dacă “economia va mege”. Dar va fi de 5%, promite Ponta.
În rest, Guvernul are mari probleme cu colectarea veniturilor la buget: ANAF a reuşit să aducă numai 48% din TVA (în timp ce hulitul Blejnar colectase 58% şi a fost dat afară de MRU pentru că nu a reuşit mai mult). Acesta a fost şi motivul pentru care rectificarea bugetului a fost negativă la sfârşitul lui octombrie: colectarea cu 3,8 miliarde de lei mai puţin decât nivelul estimat la rectificarea precedentă, din 30 august.
Fără investiţii
Investiţiile au pierdut la rectificare 1,2 miliarde de lei, astfel că nivelul lor s-a cifrat undeva la 2% din PIB, faţă de 5,5% în guvernarea Boc şi 8% în guvernarea Tăriceanu. Premierul asigură că anul viitor va aloca 6% din PIB pentru investiţii.
Creşterea economică este încă asigurată de agricultură şi de exporturi, domenii cu care Guvernul se mândreşte de parcă el ar fi producător agricol sau de mărfuri pentru export.
Majorările de accize anunţate acum două zile de premier, cu “acciza Fenechiu” cu tot au nemulţumit pe toată lumea şi, cum era de aşteptat, a sărit în sus şi Traian Băsescu, fără însă a aduce aminte că şi el este autorul rovinietei, cu argumentul “Aici sunt banii dumneavoastră”.
Magda SEVERIN
