Preşedintele Traian Băsescu a anunţat luni, într-o declaraţie la Palatul Cotroceni, că a decis declanşarea, marţi, a unor consultări tehnice pe marginea pactului de coabitare pe care se simte nevoit să îl rupă după ce premierul Victor Ponta l-a încălcat “consistent”. Este vorba despre Acordul de colaborare instituţională pe politică externă, justiţie şi stat de drept. Şeful statului invocă încălcările pe politică externă prin declaraţiile prim-ministrului despre Kosovo şi Siria, dar capac la toate l-a fost pus încălcarea independenţei justiţiei, prin schimbarea intempestivă, fără motivare, a procurorului-şef Lucian Papici de la Secţia “Dosare Grele” din DNA şi numirea unui înlocuitor fără consultarea şefului DNA. Astăzi a urmat menţinerea în Guvern a vicepremierului Liviu Dragnea, după ce a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru fraude la referendum.
UPDATE 20 noiembrie: Procurorul Lucian Papici a fost numit de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin vot unanim, în funcţia de şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Mandatul său este de 3 ani, începând cu data de 20 noiembrie.
UPDATE 11 octombrie: Coabitarea se repară: procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu au fost retraşi de la şefia Secţiei I a DNA, iar în locul lor au fost delegaţi, pentru 6 luni, Gheorghe Popovici și Dănuț Volintiru, după ce ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a respectat procedurile: s-a consultat cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi a înaintat propunerile către Consiliul Superior al Magistraturii.
Episoadele Papici şi Dragnea vor fi consemnate în viitorul raport pe MCV, care, va cuprinde, evident, şi votul negativ al Senatului pentru începerea urmăririi penale a ministrului Economiei, Varujan Vosganian, acuzat de DIICOT de complot şi de subminare a economiei naţionale. Exact în momentul declaraţiei preşedintelui, Vosganian îşi anunţa demisia din Guvern, dar nu şi din Parlament, astfel că el nu va putea fi deferit justiţiei.
Preşedintele l-a taxat pe Victor Ponta pentru declaraţiile despre Kosovo şi Siria, care, în opinia lui Băsescu, au “încălcat consistent” Acordul de colaborare instituţională.
“Personal am constatat că el a fost încălcat consistent de premier în domenii precum politica externă, independenţa justiţiei şi stat de drept. (…) Dincolo de ceea ce nu se ştie public, spre exemplu vă aduceţi aminte declaraţiile despre Kosovo: “Eu sunt pentru recunoaşterea Kosovo”. Asta a ieşit consistent din politica de până acum a României cu privire la Kosovo, politică ce avea în vedere să protejeze poziţia noastră faţă de Transnistria”, a arătat preşedintele.
Declaraţiile lui Ponta că guvernul sirian este “ilegitim şi criminal” ne-au produs prejudicii
Despre problema siriană: “Vă aduceţi aminte declaraţiile fulminante ale domnului prim-ministru, iar acum Bashar al-Assad stă la masă cu Statele Unite şi cu Federaţia Rusă să rezolve problema conflictului din Siria şi problema armamentelor chimice, într-un proces de negociere. Acele declaraţii – “guvern criminal, ilegitim şi criminal” – pe care le-a făcut Victor Ponta – sigur, ne-au produs prejudicii. Astăzi am fi fost într-o poziţie foarte solidă, dacă se menţinea în linia pe care eu am dat-o, aceea de prudenţă în relaţia cu Siria. V-am dat doar exemple publice, sunt multe altele nepublice care vor trebui clarificate”, a precizat Traian Băsescu.
Propunerile procurorului şef al DNA pentru conducerea Secţiei I, ignorate
Şeful statului a vrut să lămurească şi speculaţiile pe marginea faptului că l-a sunat pe procurorul general – “şi am spus-o public” – să nu facă greşeala înlocuirilor intempestive de la şefia Secţiei I a DNA.
“Vreau să vă spun că, prin ceea ce a comandat premierul Victor Ponta, a transmis ministrul Justiţiei şi a executat procurorul general, nu s-a făcut altceva decât să se încalce şi legea şi Acordul de cooperare instituţională între preşedinte şi prim-ministru. Acolo avea angajamentul că nu va face aşa ceva, dar asta vom discuta mâine, însă aş vrea pentru toţi cei care, eventual, doresc să mai comenteze sau cei care au fost păcăliţi de abordarea unor comentatori că preşedintele nu are dreptul să dea telefon la procurorul general, vreau să ştiţi că uneori îl sun eu pe procurorul general, alteori mă sună el pe mine, în probleme care ţin de obligaţiile relaţiilor de serviciu. Spre exemplu, dacă ar fi după unii comentatori, când sunt informat de procurorul general ce s-a discutat în cadrul procesului de evaluare-monitorizare pe care îl face Uniunea Europeană, eu ar trebui să închid telefonul, după aprecierile unora, sau când eu vreau să-l atenţionez – “Atenţie cu întreruperea mandatelor, chiar dacă sunt mandate pe termen limitat, sunt delegări”, “Atenţie cu întreruperea fără motivare!”, “Atenţie că procurorul şef DNA are alte propuneri decât cele pe care dumneavoastră le-aţi pus în aplicare!”. Deci, acest tip de relaţie există şi va funcţiona întotdeauna”, a precizat el.
“Era deja un conflict interinstituţional”
Traian Băsescu susţine că va fi incorect doar în momentul în care va întreba despre soarta unui dosar de anchetă. “Atunci îmi depăşesc atribuţiunile; dar altfel, când este vorba de coordonarea acţiunilor noastre pe MCV, când este vorba de corecta aplicare a Regulamentului de funcţionare al DNA-ului, am toată îndreptăţirea să discut cu procurorul general şi să-i atrag atenţia, să-i exprim punctul meu de vedere, cu atât mai mult cu cât deja apăruse un conflict, dacă vreţi, între propunerile făcute de DNA şi propunerile făcute de ministru. Era deja un conflict interinstituţional. Puterea judecătorească, magistraţii de la DNA şi Guvern, care făcuse alte propuneri sau propuneri care nu ţineau cont de punctul de vedere al şefului DNA”, a adăugat el.
“Preşedintele nu este desprins de puterea judecătorească”
Şeful statului a citat şi din Constituţie: „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei, la buna funcţionare a autorităţilor publice”. “Punct. Aici eram într-o situaţie care, de altfel, s-a şi văzut, după ce s-a materializat, că nu a dus la buna funcţionare a instituţiilor şi că era un conflict între propunerea ministrului Justiţiei, deci a executivului, şi propunerea şefului DNA, deci un reprezentant al puterii judecătoreşti”, a arătat şeful statului.
“Mai mult, ca să nu se facă voit sau nevoit confuzie între atribuţiunile preşedintelui şi cele ale prim-ministrului, preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. Deci, preşedintele României nu este unul desprins de puterea judecătorească, prin atribuţiunile funcţiei lui. Ori de câte ori doreşte participă la CSM, şi când participă, conduce şedinţele CSM-ului – CSM din care face parte şi procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, din care face parte şi ministrul Justiţiei şi aşa mai departe. Şi, nu în ultimul rând, Articolul 134 din Constituţie. Acesta a fost 133, punctul 6”, a adăugat el.
“CSM propune preşedintelui numirile în funcţie, iar eu emit decrete”
“Articolul 134 spune foarte clar: „Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României numirea în funcţiile de judecători, procurori…”, iar eu emit decrete. Un om pe care îl numeşti, chiar credeţi că l-ai numit şi îţi închizi telefonul? Când e vorba de procurorul general, de oameni care răspund de mult mai mult decât de dosare, răspund de MCV, răspund de politicile generale ale domeniului şi aşa mai departe. Deci resping orice speculaţie că, ia uite, dacă Ponta s-a băgat a făcut foarte rău şi preşedintele că s-a băgat. Nu, preşedintele a făcut o intervenţie în interesul bunei funcţionări a instituţiilor”, a arătat Traian Băsescu.
“Ponta a minţit, Regulamentul de funcţionare al DNA a fost încălcat”
Întrebat despre afirmaţiile lui Ponta despre relaţia de comunicare – cum că nu i-a mai răspuns la telefon -, Băsescu a răspuns: “Ponta minte cum respiră. El a uitat că după episodul din Muntenegru a venit la mine şi am avut o discuţie destul de lungă. Mincinoşii fără memorie cad în proprile lor capcane, de regulă”.
Întrebat dacă, potrivit legii, procurorul general avea dreptul să facă numirile la şefia Secţiei I a DNA, când a generat scandalul revocării din funcţie a procurorului-şef Lucian Papici şi a adjunctei sale, Mariana Alexandru, după ce fuseseră detaşaţi în urmă cu numai o săptămână, Traian Băsescu a spus că “primul argument este chiar Regulamentul de funcţionare al DNA, care este aprobat prin ordinul ministrului şi chiar dacă ni se pare că un regulament este aşa, ceva ce putem încălca, dacă avem 70%, trebuie să vă spun că acest regulament a fost respectat ad litteram”.
“Procurorul-şef al DNA a fost consultat întotdeauna despre adjuncţi”
“Întrebaţi-l pe Morar dacă i-a venit de la Predoiu sau de la Monica Macovei vreo propunere pe care el n-a făcut-o. Deci întodeauna a fost consultat procurorul şef DNA cu privire la adjuncţi, cu privire la şefi de secţie, cu privire la adjuncţii şefilor de secţie. Exact, pentru că asta scria în regulament”, a precizat şeful statului.
Despre acuzele că în numirea procurorilor de la DNA este o luptă de influenţă din ambele părţi, venită şi de la preşedinte, şi de la premier Traian Băsescu a spus că respinge orice astfel de afirmaţie de la “aceşti mincinoşi, aceşti falsificatori de adevăr, care spun „Parchetele sunt ale lui Băsescu”.
“Dacă măcar un procuror va spune: „preşedintele Băsescu m-a influenţat în acest dosar”, va voi fi de acord cu această afirmaţie. Dar atât timp cât nu există niciun procuror, niciun judecător care să spună că măcar o dată l-am sunat pentru un dosar, resping orice astfel de afirmaţie. Obiectivul meu tot timpul a fost ca, prin numiri, să asigurăm independenţa Parchetelor şi izolarea lor de influenţa partidelor. De asta n-o să vedeţi”, a adăugat şeful statului.
Preşedinţii organizaţiilor de partid ar fi venit într-o “mare veselie” să pună procurori
“Credeţi că n-ar fi fost o mare veselie să vină preşedintele organizaţiei nu ştiu care, de la Cluj, de la Satu Mare, să spună: „Avem un procuror extraordinar acolo, domnule preşedinte. Să vorbim şi cu ministrul justiţiei, să-l punem şef la DIICOT, şef la DNA, şef la… adjunct, să-l punem ceva”. Nu a funcţionat acest tip de influenţă”, a mai spus Traian Băsescu.
“Cazanciuc, ţinut de ordinele premierului”. “Ponta nu are atribuţii în propunerile de desemnare a procurorilor”
“Dar ştiu precis că, în momentul de faţă ,ministrul Cazanciuc este ţinut de ordinele primului-ministru. Or, primul-ministru nu are nicio atribuţiune în propunerile de desemnare a procurorilor. Primul-ministru trebuie să se ocupe de scăderea şomajului, de utilizarea banilor europeni, de Roşia Montană, de gazele de şist. Are de ce se ocupa, iar în ceea ce priveşte justiţia nu are atribuţiuni”, a adăugat el.
Despre cei care spun „este o luptă”, şeful statului a recunoscut că spun adevărul, dar “este acelaşi tip de luptă care a fost de când m-am instalat la Cotroceni: lupta politicului să influenţeze Parchetele, justiţia”.
“Bătălia mea de 9 ani este cum să izolez Justiţia de influenţa politicului”
“Aici intrăm în coliziune, ne batem, de asta şi în PDL s-a câştigat, printre altele, dincolo de argumentul tăierii salariilor, cu argumentul „preşedintele ne-a băgat primarii şi miniştrii la puşcărie”. Cu acest argument, „veniţi lângă mine, că eu o să-i apăr pe primarii hoţi şi pe miniştrii hoţi”. Deci v-am dat exemplu ca să vă fie clar că nu este numai la PSD, că acest mesaj a fost transmis şi a dus la câştigarea alegerilor chiar în fostul meu partid”, a insistat Băsescu.
“Deci politicul, bătălia mea de 9 ani este cum să izolez justiţia de influenţa politicului”. Poate nu am reuşit întotdeauna şi îmi este infinit mai greu acum decât în timpul guvernării Boc, dar încerc să o fac atât cât pot. Asta este! În ce mă priveşte, nu există, repet, procuror care să poată spune „am primit comandă de la Băsescu” sau „preşedintele i-a cerut procurorului şef DNA să se închidă dosarul ăsta”. Nu există aşa ceva, că nu mi-am încărcat conştiinţa cu astfel de intervenţii”, a adăugat el.
Traian Băsescu a mai spus că “nu sunt eu acela care să fi făcut vreodată din Parchete instituţiile perfecţiunii”. “Dar ce am făcut? Le-am protejat de influenţa politicului, exact prin aceste numiri. A fost singura modalitate de a le proteja. Adică, m-am informat bine, dacă sunt oameni care au legături cu partidele politice, dacă sunt oameni care îşi petrec timpul alături de politicieni, şi când am văzut că nu au astfel de legături, am spus: „E bun în funcţie”, dacă mai ales a avut şi un record pozitiv, dar eu nu i-am idealizat”, a arătat el.
Acordul instituţional, parte a MCV
Şeful statului a mai spus că “Acordul instituţional poate să mai rămână în vigoare dacă în cursul zilei de mâine ajungem la concluzia că trebuie să-l respectăm”, insistând că mare parte din acesta “a devenit parte a MCV-ului”.
“Aici au fost reţinerile mele în a-l denunţa, chiar dacă mi-aş fi dorit s-o fac. Dar, din păcate, şi prevederi din Acordul de colaborare instituţională, de la capitolul Justiţie şi stat de drept, şi prevederi din MCV au fost deja făcute praf prin abordările din ultimele zile – atât declaraţiile, cât şi acţiunea politică legată de miniştrii cu probleme -, iar astăzi a fost un element în plus de încălcare gravă şi a MCV-ului şi a Acordului de colaborare instituţională”, a arătat Traian Băsescu.
“USL nu mai simte nicio responsabilitate pentru un raport MCV bun”
“Începând de astăzi avem o respingere a unei solicitări a DIICOT pentru începerea urmăririi penale a unui membru al Guvernului, a ministrului Economiei. Nu fac niciun alt comentariu, pentru că nu-i treaba mea să apreciez dacă e îndreptăţită sau nu solicitarea Parchetului, dar cred că această blocare a accesului Parchetului la un membru al Guvernului este o greşeală, cum cred că o greşeală este şi menţinerea domnului Dragnea în Guvern”, a declarat Traian Băsescu.
“Probabil că USL-ul nu mai simte nicio responsabilitate pentru un raport MCV bun. Este evident că este mai important pentru ei să-şi apere oamenii decât să permită ţării să aibă un raport favorabil. Este clar că politicul este o frână în calea evoluţiei României şi spre Schengen şi spre un soi de respectabilitate pe care eu cred că o merită justiţia noastră, dar datorită întâmplărilor din Senat, din Guvern, chiar vom primi aprecieri negative pentru tot ceea ce facem aici şi este păcat”, a adăugat preşedintele.
Contracararea cu cazul Ritzi, “o minciună”
El a ţinut să facă precizarea că “foarte mulţi analişti politici şi politicieni mint spunând că şi când era majoritatea Guvernului Boc s-a respins anchetarea ministrului Ridzi”. “Este o minciună pe care o deliberat o practică şi analişti şi oameni politici. Ministrul Ridzi a primit aprobarea majorităţii parlamentare să fie anchetată şi a şi fost anchetată, acum are dosarul la Înalta Curte. Ce a respins majoritatea parlamentară la un moment dat a fost că după vreo şase sau şapte luni s-a cerut şi o percheziţie a calculatoarelor, deci nu a ministrului Ridzi. Şi chiar dacă eu sunt şi împotriva acestui refuz, una este să refuzi anchetarea ministrului şi alta este să refuzi o percheziţie informatică cerută la 7 luni de la ridicarea imunităţii ministrului. Cred că au fost şi alte considerente. Deci s-a respins percheziţia la calculatoare şi nu investigarea ministrului Ridzi”, a precizat Băsescu.
“Gestul lui Vosganian, de bun simţ, dar de ce a mai compromis Senatul?”
Despre demisia lui Vosganian, preşedintele a spus că este “un gest de bun-simţ”, dar “votul din Senat rămâne” şi a întrebat, retoric: “Atunci de ce a mai trebuit să compromită Senatul?”.
Întrebat dacă în iunie, când explica public, într-un interviu la Pro TV, că premierul i-a dat la vremea aceea garanţii că înaintea raportului MCV din decembrie niciun ministru care are probleme în justiţie nu va mai fi în guvern, se afla în discuţie doar cazul Fenechiu sau şi cel al lui Dragnea, Băsescu a răspuns:
“Ştiu eu ce a înţeles premierul? În principiu, nu ar trebui să existe niciun ministru cu probleme penale într-un guvern; în nicio ţară din Europa, cu excepţia României, nu există. La noi, să vedem”.
Despre afirmaţia că „Victor Ponta a intrat cu bocancii în justiţie, nu mai vreau să-l girez”, președintele a spus că “asta a văzut toată lumea” şi “foarte grav ar fi fost dacă mă făceam că nu văd”.
“Deci, dumneavoastră trebuie să înţelegeţi că unul dintre rolurile mele este să arăt că în România există totuşi cineva care nu e de acord cu abuzurile. Şi asta nu ştiu cât de bine face românilor. Ei spun, ca şi dumneavoastră, uite cum mă cert cu presa: se ceartă palatele! Eu am însă obligaţia ca atunci când se fac abuzuri pe justiţie să trag semnalul că nu toţi şi toate structurile statului gândesc la fel. Şi nu numai în justiţie; şi în multe alte zone – şi în politică externă, şi în multe altele”, a explicat Traian Băsescu.
Magda SEVERIN
Despre “consistenta” incalcarii pactului de nonagresiune… pardon, coabitare, vorbeste si
Ciprian Stan. Eu ma intreb de ce nu discuta nimeni despre consistenta chiar a acestuia care a devenit subiectul acestor denuntari. L-am citit si mi-a atras atentia un pasaj “Totodată, primul ministru a susţinut că acordul pe care l-a semnat cu preşedintele Traian Băsescu conţine o frază în care se arată că cei doi vor folosi persoana a doua plural şi nu vor utiliza epitete sau comparaţii din regnul animal.”. Si chiar mi se pare, in mod obiectiv, consistent.
https://www.obiectiv.info/basescu-minim-75-de-incalcari-ale-pactului-de-coabitare_21810.html