Bucurestenii au pierdut anul trecut sansa de a scapa de administratia “obeza”: incercarea Puterii de a reduce din numarul celor 229 de alesi – care nu fac mare branza in Bucuresti, desi cheltuiesc bugete de 4 miliarde de euro intr-un mandat – s-a lovit de zidul Opozitiei USL, care a boicotat inclusiv referendumul propus de fostul ministru al Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, in august 2010, si ulterior de Elena Udrea. Insa nici celor de la PDL nu le-a prea fost pe plac reducerea numarului de functii in administratia locala, iar referendumul votat de CGMB la inceputul lui 2011 a fost anulat rapid – e drept ca la propunerea lui Traian Basescu.
In mod surprinzator, desi initial a sustinut Legea Capitalei, seful statului a intervenit ulterior si a omorat din fasa tot proiectul, anuntand, la mijlocul lunii mai 2011, ca Parlamentul trebuie sa decida asupra reorganizarii administrative a Bucurestilor, printr-o lege care sa includa reorganizarea teritoriala a intregii tari. Desi Coalitia la guvernare detinea majoritatea, UDMR nu a fost de acord, iar proiectul cu reorganizarea Romaniei pe 8 regiuni a cazut.
Desigur ca informatiile presedintelui Traian Basescu au fost ca bucurestenii nu sunt de acord cu Legea Capitalei, in urma sondajelor facute in acest sens. USL le-a cerut locuitorilor Capitalei sa nu se prezinte la referendum, reprezentantii PSD, PNL si PC amenintand cu actiuni de protest.
In 10 iunie 2011, fix acum un an, Traian Basescu a avut o intalnire-surpriza cu toti primarii de sector si cu Sorin Oprescu, la sediul Primariei Capitalei, unde au stabilit, de comun acord, sa renunte la referendumul pentru Legea Capitalei, care ar fi costat 2,5 milioane de euro. Seful statului a apus atunci ca Guvernul Boc isi va asuma raspunderea pe legea privind reorganizarea teritoriala a tarii, care va include si Bucurestii.
Nu s-a mai intamplat acest lucru, si nu numai din cauza UDMR: parlamentarii PDL l-au fentat pe Basescu. Astfel, a murit si sansa bucurestenilor de a scapa de o administratie “obeza”.
6 orase intr-unul singur, dar cu buget imens
Pentru alegerile de duminica sunt 1.796.029 de bucuresteni inscrisi in listele electorale permanente, plus 9.267 de alegatori pe listele complementare (cetateni cu drept de vot din UE).
Cum Capitala este formata, de fapt, din 6 orase (dar cu populatie cat 6 judete), fiecare sector are alt numar de alegatori, astfel ca si Consiliul local este mai mare sau mai mic, iar sansele primarilor sunt diferite.
* In SECTORUL 1 sunt 211.893 de alegatori (161 de sectii), care vor vota 1 primar si 27 de consilieri locali.
* In SECTORUL 2 sunt 326.765 de alegatori (200 sectii), care vor vota 1 primar si 27 de consilieri locali.
* In SECTORUL 3 sunt 403.196 de alegatori (262 sectii), care vor vota 1 primar si 31 de consilieri locali.
* In SECTORUL 4 sunt 276.775 de alegatori (175 sectii), care vor vota 1 primar si 27 de consilieri locali.
* In SECTORUL 5 sunt 250.237 de alegatori (196 de sectii), care vor vota 1 primar si 27 de consilieri locali.
* In SECTORUL 6 sunt 250.237 de alegatori (196 sectii), care vor vota 1 primar si 27 de consilieri locali.
Capitala are in total 7 primari si 222 de consilieri, functii pe care contribuabilii bucuresteni le platesc regeste. Bugetul pe un an al Municipiului Bucuresti este de 1 miliard de euro, iar pe 4 ani, 4 miliarde de euro, suma la care ar ravni judete intregi ca sa-si puna la punct infrastructura. Si, totusi, nu se vad prea multe investitii facute in ultimii 4 ani.
Vor trece si aceste alegeri, iar bucurestenii vor constata inca o data, completand cele 4 buletine de vot – unul pentru primarul de sector, unul pentru Consiliul local de sector (27 de persoane), unul pentru primarul general si unul pentru Consiliul General (55 de persoane) – cat de multe personaje aleg sa le plateasca regeste timp de 4 ani.
Magda SEVERIN
