Guvernul a programat pentru 2015 investiţii de 44,76 miliarde de lei, în creştere cu 24% faţă de nivelul previzionat în 2014, iar cele mai multe proiecte din lista celor 115 investiţii prioritare (ce necesită fonduri totale de peste 63 miliarde lei în următorii ani) vor fi derulate prin Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Transporturilor. Unele dintre proiecte au termene de finalizare mai mari faţă de cele anunţate oficial, relevă Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2015 şi proiecţia acesteia pe anii 2016 – 2018, care însoţeşte proiectul Legii bugetului de stat pe 2015, publicat astăzi de Ministerul Finanţelor Publice.
Nu ştim însă dacă toţi aceşti bani vor fi şi folosiţi, deoarece anul acesta au fost tăiaţi 4 miliarde de lei (900 mil euro) de la cofinanţarea proiectelor din fonduri europene, la cea de-a 2-a rectificare bugetară.
Din această sumă 1,2 mld lei au fost redistribuiţi către Ministerul Muncii şi 1,1 mld lei către Ministerul Dezvoltării, pentru continuarea lucrărilor începute.
La cea de-a 3-a rectificare – „excepţională” – din 3 decembrie, Ministerul Dezvoltării a returnat aproape 700 mil lei Guvernului, care i-a alocat plăţii drepturilor băneşti obţinute în justiţie de profesori, de funcţionari publici şi de magistraţi.
Despre plimbarea între ministere a banilor de investiţii, până la cheltuirea lor pe aceste majorări salariale obţinute de o parte dintre bugetari (cei care au dat în judecată statul, iar fondurile trebuiau plătite în 2015, potrivit hotărârilor judecătoreşti), ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a dat o explicaţie uluitoare aseară, într-o emisiune la B1TV: “Păi dacă nu s-au cheltuit!?!”.
În afară de uşoara creştere a salariilor profesorilor şi cadrelor medicale, ceilalţi bugetari rămân în 2015 cu lefurile “îngheţate” la nivelul din decembrie anul acesta.
E drept că salariul minim va creşte de la 1 ianuarie la 975 lei şi la 1.050 de la 1 iulie – iar simultan se va mări punctul-amendă pentru şoferi.
Motorul creşterii, consumul
În Raport se precizează că “prioritizarea investiţiilor publice va fi consolidată pentru fructificarea potenţialului de creştere economică”.
Prioritizarea va consta în “reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri ale Uniunii Europene”.
Acesta este, de fapt, unul din angajamentele asumate de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.
Însă motorul creşterii va rămâne consumul. “Ritmul de creştere a formării brute de capital fix (investiţii – n.r.) va fi de 4% iar cheltuielile cu consumul final al populaţiei se vor majora cu 2,8%”, se arată în document.
Cheltuieli de 240 mld lei şi venituri de 226 mld lei
Cheltuielile totale prevăzute în bugetul pentru 2015 se cifrează la 239,36 miliarde de lei (33,7% din PIB) iar veniturile sunt estimate la 226,360 milioane de lei (31,9%), astfel că deficitul va fi de 13 mld lei (1,8%).
Bugetul general consolidat este construit pe o creştere economică de 2,5%, PIB-ul fiind estimat la 709 mld lei iar inflaţia anuală este estimată la 2,2%, potrivit indicatorilor macroeconomici ai construcţiei bugetare, publicaţi de MFP.
Guvernul promite că numărul șomerilor va scădea anul viitor la 465.000 persoane iar câștigul salarial net lunar va fi de 1.758 lei.
Proiecte de investiţii
Cheltuielile pentru investiţii reprezintă 6,3% în PIB şi vor avea o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2% faţă de acest an, potrivit proiectului de buget.
Printre proiectele nominalizate în proiectul de buget, care au obţinut punctaje ridicate în procesul de analiză şi evaluare, se numără:
– construirea autostrăzilor:
* Orăştie – Sibiu
* Timişoara – Lugoj
* Sebeş – Turda
* Lugoj – Deva
* Nădlac – Arad
– reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, secţiunea Sighişoara – Coşlariu, şi a secţiunii Băneasa – Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti – Constanţa
– construirea şoselelor de centură Braşov, Timişoara, Constanţa şi Centura de Sud a Capitalei
– finalizarea digului de larg în Portul Constanţa şi canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră.
Împărţirea banilor din buget:
Ministerul Fondurilor Europene: 1,76 mld lei (faţă de numai 166,37 milioane lei în 2014).
Ministerul Transporturilor: 8,66 mld lei (faţă de 6,46 mld lei iniţial şi 6,82 mld după rectificări în 2014).
Secretariatul General al Guvernului – care are şi DPIIS: 6,96 mld lei (7,2 mld lei iniţial şi 5,96 mld lei final în 2014).
Ministerul Dezvoltării: 5 mld lei (4,8 mld lei alocat iniţial în 2014, apoi micşorat la 4,55 miliarde de lei după rectificări).
Ministerul Economiei: 1,53 mld lei (1,07 mld lei iniţial şi 1,32 mld după rectificări în 2014).
Ministerul Muncii: 36,71 miliarde de lei (faţă de 29,69 mld lei iniţial şi 28,89 mld lei după cele 3 rectificări în 2014).
Ministerul Finanţelor: 3,46 mld lei (faţă de 3 mld iniţial anul acesta şi scăzut la 2,92 miliarde de lei după rectificări).
Ministerul Agriculturii: 23,59 mld lei (19,4 mld iniţial şi 18,57 mld după rectificări).
Ministerul Mediului: 2,82 mld lei (2,68 mld iniţial şi 2,54 mld final în 2014).
Ministerul Sănătăţii: 6,73 mld lei (7,97 mld iniţial şi 7,94 mld final în 2014).
Ministerului de Interne: 8,81 mld lei (8,39 mld lei iniţial şi 9,88 mld lei final în 2014).
Ministerul Apărării: 7,36 mld lei (6,8 mld lei iniţial şi 7,09 mld lei final în 2014).
Ministerul Educaţiei: 8,95 mld lei (8,56 mld lei iniţial şi 8,8 mld lei final în 2014).
Ministerul de Externe: 681,5 milioane lei (673,27 mil lei iniţial şi 791,8 mil lei după rectificări în 2014).
Ministerul Tineretului şi Sportului: 441,6 milioane lei (372,33 mil lei iniţial şi 383,53 mil lei după rectificări în 2014).
Ministerul Culturii: 537,16 milioane lei (562,58 mil lei iniţial şi 584,81 mil lei după rectificări în 2014).
Ministerul Justiţiei: 2,72 mld lei (2,56 mld lei iniţial şi 3,1 mld lei final în 2014).
Ministerul Public: 709,28 milioane lei (690,7 mil lei iniţial şi 908,95 mil lei după rectificări în 2014).
DNA reclamă că nu a primit buget separat, aşa cum prevede legea, şi nici nu apare în bugetul Ministerului Public.
Academia Română: 397 milioane lei (362,23 mil lei iniţial şi 400,3 mil lei după rectificări în 2014). Bugetul este mai mare decât jumătatea celui acordat Ministerului Public. Reamintim că indemnizaţiile speciale pentru academicieni, artişti şi sportivi, suspendate de Guvernul Boc în 2009 au fost reintroduse de Guvernul Ponta în septembrie a.c. şi indexate cu inflaţia din ultimii 5 ani.
SRI: 1,39 mld lei (1,1 mld iniţial şi 1,19 mld lei final în 2014).
SIE: 225,38 milioane lei (195,66 mil lei iniţial şi 225,21 mil lei după rectificări în 2014).
SPP: 148,79 milioane lei (131,74 mil lei iniţial şi 154,04 mil lei final în 2014).
STS: 246 milioane lei (248,43 mil lei iniţial şi 259,15 mil lei după rectificări în 2014).
ÎCCJ: 65,5 milioane lei (66,23 mil lei iniţial şi 85,48 mil lei în 2014).
CCR: 12,45 milioane lei (14,69 mil lei iniţial şi 16,1 mil lei după rectificări în 2014).
ANI: 37,8 milioane lei (19,44 mil lei iniţial şi 19,33 mil lei final în 2014).
Curtea de Conturi: 203,5 milioane lei (194,86 mil lei iniţial şi 219,95 mil lei după rectificări în 2014).
Consiliul Concurenţei: 39,2 milioane lei (64,91 mil. lei iniţial şi 61,81 mil lei final în 2014).
Avocatul Poporului: 7,7 milioane lei (5,92 mil lei iniţial şi 6,06 mil lei după rectificări în 2014).
Administraţia Prezidenţială: 22,14 milioane lei (faţă de 25,53 mil lei iniţial şi 23 mil lei după rectificări în 2014).
Senat: 104,7 milioane lei (101,62 mil lei iniţial şi 104,17 mil lei final în 2014.
Camera Deputaţilor: 241,7 milioane lei (252,18 mil lei iniţial şi 242,75 mil lei final în 2014).
Consiliul Legislativ: 5 milioane lei (5,52 mil lei iniţial şi 5,46 mil lei după rectificări în 2014).
CNSAS: 11,7 milioane lei (12,76 mil lei iniţial şi 12,52 mil lei final în 2014).
CNA: 8,05 milioane lei (8,68 mil lei iniţial şi 8,52 mil lei final în 2014).
Radioul Public: 192,94 milioane lei (188,78 mil lei iniţial şi 207,63 mil lei după rectificări în 2014).
TVR: 180 milioane lei (179,96 mil lei iniţial şi 191,54 mil lei după rectificări în 2014).
ANRP: 10,89 milioane lei (faţă de 263,42 mil lei în 2014).
Magda SEVERIN
