PIB-ul României a crescut cu 1% în T3 faţă de T2, ceea ce înseamnă că ţara a ieşit din recesiunea tehnică în care a intrat la jumătatea anului, potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE). Date provin de la INS, care va publica însă abia pe 14 noiembrie estimarea semnal privind evoluţia PIB în T3. România a reintrat în recesiune tehnică la finele lunii iunie, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB. Economia a scăzut cu 0,9% în T2, după un declin de 0,1% în T1.
Pe de altă parte, CE a redus semnificativ, de la 2,8% (estimare din iunie) la 2% prognoza de creştere economică a României în acest an, ca urmare a încetinirii din T2.
Pentru ultimele 3 luni, Comisia anticipează o creştere economică de 1,6% faţă de intervalul iulie-septembrie, se arată în raportul de toamnă al Comisiei Europene privind prognozele economice în UE.
Raportat la perioada similară din 2013, creşterea PIB va fi de 1,1% în T3 şi de 1,6% în T4.
CE notează că îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi creşterea veniturilor populaţiei vor sta la baza creşterii consumului în cea de a doua jumătate a acestui an. De asemenea, investiţiile sunt estimate să revină pe un trend pozitiv atât în sectorul privat, cât şi în cel public.
Avans revizuit negativ şi pentru 2015
Şi prognoza pentru 2015 a fost revizuită în scădere, Comisia estimând un avans economic de 2,4% pentru anul viitor, faţă de proiecţia de 2,6% prezentată în raportul din primăvară.
Potrivit prognozei de toamnă, avansul trimestrial al PIB va încetini la 0,3% în primele trei luni ale anului viitor şi se va stabiliza la 0,4% pe parcursul celorlalte trei trimestre, potrivit raportului.
Comisia anticipează o creştere economică anuală de 2% în T1 din 2015 şi de 3,4% în cel T2, avansul urmând să se tempereze la 2,8%, respectiv 2,5% în următoarele două trimestre.
Inflaţie mai mică
“Inflaţia medie anuală este estimată la 1,5% în 2014, în scădere faţă de proiecţia din primăvară (de 2,5% – n.r.), pe fondul unui an agricol bun, al întârzierilor din programul de liberalizare al preţurilor la gazele naturale, al scăderii preţurilor pe piaţa internaţională a energiei şi a aşteptărilor inflaţioniste în scădere”, potrivit raportului.
Pentru 2015 şi 2016, CE anticipează o inflaţie medie anuală de 2,1%, respectiv 2,7%, ca urmare a revenirii cererii interne, a efectelor de bază generate de preţurile mici la alimente din acest an şi a continuării procesului de convergenţă a preţurilor de pe piaţa locală cu cele din UE.
Economia locală va fi sprijinită anul viitor de consumul privat, care îşi va continua expansiunea, pe fondul avansului salariilor, al inflaţiei scăzute şi al dobânzilor bancare în scădere, potrivit raportului.
De asemenea, creditarea este estimată să îşi revină uşor în 2015, după doi ani de scădere, ca urmare a creşterii numărului de împrumuturi în monedă locală, a înlesnirii condiţiilor de creditare şi a încetinirii procesului de dezintermediere bancară.
Exporturile scad
Contribuţia pozitivă a exporturilor este estimată să scadă în a doua jumătate a anului 2014 şi să devină negativă în 2015-2016, din cauza creşterii importurilor într-un ritm mai alert faţă de exporturi, se arată în raport.
Comisia notează că exporturile îşi vor continua avansul, în ciuda slabei activităţi din zona euro.
Investiţiile, în aşteptare
“Îmbunătăţirea încrederii investitorilor în economie, alături de introducerea, în iulie 2014, a unei scutiri pe profitul reinvestit şi de reducerea, începând cu 1 octombrie, a contribuţiei pentru asigurările sociale, sunt aşteptate să genereze resurse suplimentare pentru creşterea investiţiilor companiilor”, potrivit raportului.
Printre factorii care pot influenţa negativ economia României în 2015 se numără accelerarea peste aşteptări a procesului de dezintermediere, atât din partea gospodăriilor, cât şi a instituţiilor financiare, precum şi escaladarea tensiunilor geopolitice din regiune, care ar putea afecta încrederea investitorilor.
De cealaltă parte, CE menţionează efectul pozitiv creat de creşterea investiţiilor pe fondul unei mai bune absorbţii a fondurilor UE şi de avansul cererii interne ca urmare a unor potenţiale derapaje fiscale generate de alegerile prezidenţiale din acest an.
Pentru 2016, Comisia anticipează o creştere economică în România de 2,8%. (M.S.)
