După impunerea unei serii de măsuri restrictive pentru cărăuşii români care ajung în Turcia, potenţate de impasul în care s-a ajuns în ceea ce priveşte autorizaţiile de transport pe această relaţie, transportatorii solicită autorităţilor române aplicarea unor măsuri de reciprocitate în privinţa operatorilor turci. Potrivit secretarului general UNTRR, Radu Dinescu, incapacitatea de a ne plasa pe aceeaşi linie în sectorul de control reduce şansele companiilor române de a-şi dezvolta activitatea pe piaţa turcă.
Ca urmare a epuizării în luna iulie a stocului de autorizaţii în relaţie cu Turcia, cărăuşii români utilizează CEMT-urile sau autorizaţii înapoiate autorităţilor române ca fiind nefolosite. „Problema este că nu există nici o garanţie potrivit căreia respectivele autorizaţii nu sunt introduse de către autorităţile turce în sistem. Poţi avea surpriza să iei o autorizaţie returnată ca neutilizată pentru că nu a fost ştampilată, dar să fi fost utilizată şi introdusă în sistem. Amenda este, de la 1 septembrie, de 3.000 euro“, a explicat Radu Dinescu, subliniind că aceasta este doar una dintre măsurile recent introduse. În paralel, Turcia a impus limite de timp în utilizarea CEMT-urilor, o decizie care nu respectă sub nicio formă reglementările internaţionale din domeniu; cere autorizaţii pentru vehiculele sub 3,5 t; iar în cazul verificărilor pe această temă, nu se ţine cont de CMR, care indică locul de încărcare şi locul de descărcare, ci de factură. „S-a ajuns în situaţia ca într-un grupaj în care ai 10-15-30 de partide, o factură să fie făcută de o companie din afara României pentru Turcia, iar autorităţile din Turcia să ceară autorizaţie de terţă ţară sau CEMT, deşi mărfurile erau încărcate în România conform CMR, iar marfa care urma să fie încărcată din Turcia trebuia adusă în România. Renault este cel mai elocvent exemplu. Marfa este încărcată la Bursa pentru Piteşti iar factura este făcută de Renault Turcia către Renault Franţa. În acest context, autorităţile din Turcia îţi solicită Terţă sau CEMT“, a precizat Radu Dinescu. În opinia sa, principala problemă o constituie incapacitatea statului român de a lua măsuri de reprocitate. „Este necesară o abordare instituţionalizată în acest sens. De exemplu, trebuie impuse cărăuşilor turci exact limitele de timp stabilite de către autorităţile din Turcia în utilizarea CEMT şi să cerem şi noi autorizaţie pentru vehiculele sub 3,5 t. Dar mai ales să ştampilăm autorizaţiile transportatorilor turci. Vama ar trebui implicată în acest sens. UNTRR face demersuri în coordonare cu colegii de breaslă din ţările vecine către toate autorităţile relevante la nivel internaţional pentru eliminarea practicilor abuzive ale autorităţilor Turce. În lipsa revizuirii atitudinii acestora, UNTRR va solicita restricţionarea CEMT pe teritoriul României“, a subliniat Radu Dinescu, apreciind că autorităţile turce, spre deosebire de omologii români, sunt foarte active în a-şi proteja piaţa.
Avantaje substanţiale în Est
Secretarul general UNTRR a scos în evidenţă interesul crescut al românilor privind relaţiile extracomunitare, care, în acest moment, pot oferi tarife mai bune şi un cash flow favorabil. „Dacă vrei să faci profit cu adevărat, trebuie să oferi servicii de transport pe care nu le oferă oricine. Piaţa s-a mai maturizat iar activităţile care implică o mai mare complexitate sunt răsplătite pe măsură. Atunci când vizezi o relaţie extracomunitară, trebuie să gestionezi tot ceea ce înseamnă viză pentru şofer, autorizaţie pentru camion, precum şi documentele care vizează situaţia taxelor vamale pentru marfă. În caz contrar, costurile pot creşte foarte mult“. Odată dobândit know-how-ul de a opera în Est şi asumată reducerea predictibilităţii privind timpii de tranzit, apar o serie de avantaje bine conturate: tarife semnificativ mai bune, plata la încărcare sau la termene foarte reduse, motorină mai ieftină, un control mai relaxat privind vehiculele şi timpii de condus şi odihnă. „De exemplu, chiar dacă litrul de motorină este 2 euro în Turcia, atunci când pleci din Turcia şi faci dovada faptului că ai încărcat marfă pentru exterior, poţi alimenta în sistem duty-free cu 80 de eurocenţi. Sunt companii care alimentează din Turcia şi îşi iau un capăt pentru a alimenta în Ucraina sau Rusia, unde beneficiază, de asemenea, de un preţ pe litru sub un euro. Ideea este să ai întotdeauna capetele aranjate de aşa natură încât să mergi pe motorină ieftină“. Radu Dinescu a subliniat că sunt companii româneşti care rulează foarte bine pe durata întregului an pe relaţii precum Kazahstan, Kirghistan. „Şoselele sunt bune, motorina este ieftină“, a completat el. Dar chiar dacă românii înregistrează creşteri, se plasează mult sub alţi transportatori din UE. De exemplu, dacă în ceea ce priveşte Kazahstan, România a crescut contingentul de la 100 la 130 de autorizaţii, Polonia beneficiază de 4.000 de Terţe, pe care le şi utilizează. Alte relaţii pe care românii reuşesc să facă profit sunt, potrivit secretarului general UNTRR, Iranul, Iordania şi partea de nord a Irakului. „Ca să poţi face transport extracomunitar, trebuie să deţii cunoştinţele necesare, să fii foarte atent şi să ţii cont de lipsa de predictibilitate. Cei care vizează acest tip de activitate pot apela la UNTRR pentru informaţii şi susţinere atunci când se lovesc de probleme“, a concluzionat Radu Dinescu.
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
