România trebuie să facă mai mult pentru independenţa sistemului judiciar şi statul de drept, întrucât nu toate recomandările din precedentul Raport MCV (iulie 2012) au fost aplicate. “S-au făcut câţiva paşi, dar nu toţi cei recomandaţi de CE (cele 11 cerinţe ale lui Barroso, asumate în scris de premierul Ponta)”, a arătat miercuri, la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, citând din raportul suplimentar privind progresele înregistrate de ţara noastră în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că există restanţe privind protecţia sistemul judiciar faţă de atacuri politice, demiterea miniştrilor cu probleme de integritate şi demisia membrilor Parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate, iar celor anchetaţi penal să le fie ridicată imunitatea.
În Raportul MCV se arată că, deşi respectarea Constituţiei şi a hotărârilor pronunţate de Curtea Constituţională a fost restabilită, nerespectarea independenţei sistemului judiciar şi instabilitatea cu care se confruntă instituţiile judiciare rămân o sursă de îngrijorare.
Presiuni asupra ANI, CC, ICCJ
Totodată, se menţionează îngrijorările legate de presiunea exercitată asupra instituțiilor judiciare, precum ANI, Curtea Constituţonală, Înalta Curte de Casaţie şi CSM, şi a lipsei de respect faţă de independența lor.
“În timpul verii (2012, n.r.), una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituţiilor judiciare şi a lipsei de respect pentru independenţa sistemului judiciar. Comisia a primit numeroase rapoarte cu privire la intimidări şi tentative de hărţuială împotriva unor persoane care lucrează în instituţii cheie în domeniul Justiţiei, precum instituţii care luptă împotriva corupţiei, a judecătorilor şi familiilor lor, dar şi campanii media negative”, se arată în raport.
În continuare, CE insistă asupra acestui aspect: “Din păcate, recomandarea Comisiei nu a fost pusă în aplicare pe deplin. Atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti: pentru aceasta este necesar ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora”.
CE cere, de asemenea, asigurarea de reguli efective împotriva persoanelor sau mass-media care aduc atingere instituţiilor publice sau sistemului judiciar, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului trebuie să ia măsuri pentru stabilirea şi întărirea codului de conduită.
În Raportul Comisiei se subliniază şi importanţa numirii unui nou Procuror General şi a unei noi conduceri a Direcţiei Naţionale Anticorupţie care să se bucure de încrederea opiniei publice şi care să facă dovada independenţei, integrităţii şi profesionalismului necesare pentru obţinerea unor rezultate concrete în combaterea corupţiei.
În raport este consemnată şi modificarea legii privind statutul parlamentarilor, adoptată în a doua jumătate a lui ianuarie.
Recomandări
“Noul Guvern i-a făcut deja cunoscut angajamentul faţă de independenţa sistemului judiciar şi supremaţia statului de drept în cadrul Acordului instituţional de colaborare dintre preşedinte și prim-ministru. Acesta ar trebui să fie acum urmat de:
- introducerea unui cadru clar privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora și asigurarea aplicării eficace a acestor cerinţe. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să fie invitat să emită un aviz privind dispozițiile relevante;
- revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii eficiente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului și împotriva exercitării de presiuni nejustificate și a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar și a instituțiilor implicate în combaterea corupției. Ar trebui să se dea asigurări Consiliului Național al Audiovizualului cu privire la independența sa efectivă, iar acesta ar trebui să își îndeplinească pe deplin rolul prin instituirea și aplicarea unui cod de conduită în această privință;
- asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public și a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obținerea încrederii publicului;
- necesitatea ca noul Avocat al Poporului să dea dovadă de o autoritate necontestată, de integritate și independență, precum și de o abordare imparțială;
- luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniștrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează și asigurarea aplicării rapide a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul trimiterii lor în judecată;
- utilizarea de către Parlament a noilor norme pentru a adopta proceduri clare și obiective în cazul suspendării parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri negative în materie de integritate sau al unor condamnări pentru acte de corupție și stabilirea de termene reduse pentru prelucrarea cererilor din partea organelor de urmărire penală de ridicare a imunității parlamentarilor. Ar trebui să se furnizeze o justificare completă dacă Parlamentul nu permite ca activitatea de asigurare a respectării legii să se desfășoare normal”. (Magda SEVERIN)
