O piață de 200 de milioane de euro, pe care activează aproximativ 2.700 de companii, care rulează un parc de aproximativ 30.000 de vehicule. Sau, altfel spus, piața românească a transportului rutier express de mărfuri… un domeniu în care provocările, dar și oportunitățile se raportează la timpii reduși de tranzit.
O piață pe care poate intra oricine, pentru că nu sunt necesare autorizări suplimentare, dar unde, în timp, nu rămân decât cei care știu cum să o abordeze de fapt. Transferul de knowhow în conducerea unui business, provocările și tendințele care caracterizează domeniul transportului express au fost aduse în prim plan cu ocazia Conferinței Anuale a Transportatorilor de Mărfuri Express din România, desfășurată în perioada 22 – 24 septembrie, la Băile Felix. „Întreaga piață autohtonă de transport express, care include atât transportul rutier cât și pe cel aerian, desfășurate atât pe parcurs național, cât și internațional, sa ridicat, în 2015, la 400.000.000 de euro. Transportul rutier a reprezentat jumătate”, a apreciat Alin Burlan, consultant în transporturi. El a ținut să precizeze că aceste cifre au fost greu de identificat, activitatea nefiind contorizată. Și în acest domeniu, clienții generează direcțiile de dezvoltare, iar tendințele manifestate la nivel macroeconomic se reflectă direct în cifrele de afaceri înregistrate de actorii din domeniu. Alin Burlan a subliniat, în acest context, că Germania continuă să fie cel mai important partener comercial al României, atât pe segmentul de export, cât și pe cel de import, urmată de Italia Franța, Ungaria și Turcia la exporturi și de Italia, Ungaria, Franța și Polonia în privința importurilor.
Principalii clienți, principalele tendințe
„Cea mai mare parte a expedițiilor express răspund cererilor venite din industria auto, ținând cont de faptul că majoritatea producătorilor din domeniu își aprovizionează uzinele de la furnizori care au deschis fabrici în România”, a explicat Alin Burlan, subliniind că, în mod direct, cifrele confirmă amplasarea marilor producători auto. În opinia sa, provocările vor veni, în 2017, din mai multe direcții. Printre acestea, un loc central îl ocupă problemele generate de reglementările protecționiste, precum MILOG (Germania), MACRON (Franța), sau cele adoptate în Ungaria, tendință la care este foarte posibil ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, să se alinieze și alte state, care urmăresc să își protejeze industria locală. Lipsa forței de muncă reprezintă o provocare și pentru acest domeniu, chiar dacă șoferii nu au nevoie de calificări suplimentare categoriei B de permis de conducere. „Este foarte greu să găsim, astăzi, șoferi de calitate, dar, mai mult decât atât, este foarte greu să găsim oameni de calitate, indiferent de funcția pe are o avem în vedere. Ne confruntăm cu o lipsă acută de forță de muncă în partea de Vest a țării, în timp ce, deși în Est există șomaj, nimeni nu vrea să se relocheze. Statul ar trebui să găsească o soluție, dar ar fi bine să ne gândim și noi la o variantă de rezolvare. Am putea, de exemplu, oferi cursuri de calificare pentru tinerii care termină liceul și nu mai vor să urmeze o facultate, pentru a găsi potențiali noi angajați”, a apreciat Alin Burlan.
Dieselgate, migranți… criza economică
Alte provocări cărora industria de transport express trebuie să le facă față țin de scandalul Dieselgate, criza migranților, Brexit și de instabilitatea politică din Turcia. „Problemele cu care Volkswagen sa confruntat în cazul motoarelor diesel sau adeverit, ulterior, și în cazul altor producători”, a mai explicat consultantul citat, adăugând că, recent, unul dintre marii fabricanți a declarat că se are în vedere întreruperea producției de motoare diesel, din cauza costurilor mult prea mari de adaptare a acestora la cerințele de mediu. Decizia va avea un impact puternic asupra transportului rutier express, domeniu în care sunt utilizate cu preponderență vehicule diesel.
În paralel, criza migranților generează, încă din această perioadă, o creștere importantă a controalelor, ceea ce se reflectă în mod direct în timpii de tranzit.
„Climatul economic și politic nu este, în acest moment, unul favorizant, la nivel european. Previziunile economice nu sunt tocmai îmbucurătoare. Criza economică nu a dispărut în totalitate și, ciclic, vom trece prin perioade grele. Industria de transport express este una importantă pentru producătorii de autovehicule și, în fiecare lună, apar firme noi pe această piață”, a concluzionat Alin Burlan, subliniind că, în multe cazuri, lipsa de experiență a noilor intrați pe această piață generează distorsiuni, afectând inclusiv relația dintre patroni și șoferi.
În dialog cu șoferii
Organizatorii conferinței dedicate transportului express au creat o premieră, cu ocazia celei dea treia ediții a evenimentului, generând un dialog direct între patronii participanți și un reprezentant al șoferilor din domeniu. „Se manifestă, încă, un sentiment puternic de ură între cele două tabere. Nu există nici măcar o dorință ca aceste două părți să se apropie. Trebuie să schimbăm acest lucru. Șoferii au creat, pe Facebook, un grup, care reunește peste 12.000 de membri, iar una dintre persoanele desemnate să îi reprezinte se află alături de noi”, a declarat Zsolt Gogucz, managing director Kefren Expres și organizator al evenimentului, subliniind importanța creării unui dialog în cadrul căruia fiecare parte să afle care sunt problemele reale pentru care trebuie găsite soluții.
Timpii de tranzit, consumul normat…
Primul element asupra căruia sa oprit Mehesz Tamas, reprezentantul șoferilor, sa referit la timpul de tranzit foarte scurt, care duce la suprasolicitarea celor care conduc mașina, mai ales în condițiile în care, în acest domeniu, echipajele nu reprezintă ceva obișnuit. „Dispecerii ar trebui să țină cont de realitate atunci când acceptă un timp foarte scurt de tranzit”, a afirmat el, menționând că o cursă cu un timp de tranzit de 20 de ore, în care se întâmplă ca șoferul să nu aibă timp nici măcar să mănânce, ar trebui să se realizeze de către un echipaj de două persoane. În opinia sa, timpul de tranzit ar trebui să țină cont și de timpul de odihnă. „Multe accidente se produc pe fondul oboselii”, a precizat Mehesz Tamas.
Consumul impus reprezintă o altă sursă de neînțelegeri. „Consumul oferit de fabricanți nu reflectă întotdeauna realitatea. Pentru un consum exact, trebuie să se țină seama inclusiv de încărcătură, condițiile de drum sau de timpul de tranzit, care afectează în mod direct stilul de condus.”
…salariul, traseul și supraîncărcarea
„Chiar dacă nu vreau să discut despre mărirea salariilor, foarte mulți dintre șoferii cu care am discutat în ultimul timp sau plâns de probleme financiare”, a mai arătat Mehesz Tamas, apreciind că patronii ar trebui să țină cont de cheltuielile zilnice cărora trebuie să le facă față cei aflați în afara țării. Amenzile aplicate în Franța reprezintă unul dintre motivele principale pentru care mulți dintre șoferii din domeniul express se lasă de meserie, a adăugat el. „În ultimul timp, am început să fim des amendați, iar 3 amenzi înseamnă 150 de euro (sumă care se dublează dacă nu se plătește în timp util), foarte mult, în condițiile în care un șofer câștigă aproximativ 1.000 de euro”. În acest context, Tamas lea solicitat patronilor să accepte utilizarea autostrăzilor, ținând cont de problemele pe care le generează drumurile naționale. „Noi, șoferii, credem că timpii de tranzit sunt calculați pentru rulaj pe autostradă. Drumurile naționale înseamnă multe sensuri giratorii, foarte obositoare, riscurile de accident sunt mult crescute. Pe autostradă, am putea câștiga timp pentru odihnă, iar consumurile de carburant ar fi mai reduse”. Tot în sfera practicilor care pot genera accidente intră și supraîncărcarea, pe care Tamas a scoso în evidență. „Foarte mulți colegi se plâng de această problemă și de riscurile pe care le generează. Nu vorbim despre depășiri de 200300 kg a masei maxime autorizate, ci de 500 kg sau o tonă. Chiar dacă patronul afirmă că plătește amenda la un eventual control, o mașină astfel supraîncărcată nu va mai răspunde corect la comenzi. Vrem să ajungem în viață acasă”, a concluzionat Tamas.
Meda BORCESCU
meda.borcescu@ziuacargo.ro
