Cea de-a 3-a rectificare bugerară operată astăzi de Guvern încalcă mai multe prevederi legale şi arată incapacitatea Guvernului de programare şi execuţie a bugetului, în special în privinţa investiţiilor, din nerealizarea cărora provenind, de fapt, excedentul bugetar, reclamă Consiliul Fiscal (CF). Reprezentanţii săi consideră că, totodată, că plata în avans a unor drepturi salariale către bugetari nu va reduce presiunile pe bugetul pe 2015. Premierul Victor Ponta susţine însă contrariul, asigurând că FMI şi CE au fost de acord cu rectificarea, dar adăugând că nu înţelege opinia Consiliului Fiscal în privinţa plăţii în avans a banilor către bugetari.
Pentru ca această a 3-a rectificare să aibă o fărâmă de legalitate, Guvernul a dat o Ordonanţă de urgenţă prin care a făcut derogări de la legile în vigoare. Spre exemplu, Legea finanţelor publice nu permite decât 2 rectificări bugetare într-un an, şi numai până în luna noiembrie.
Practic, Guvernul a aprobat 3 OUG: una pentru derogări de la două legi, a doua pentru rectificarea bugetului de stat pe 2014 şi alta pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 .
“OUG instituie, pentru anul 2014, o normă derogatorie de la Legea nr. 500/2002, în sensul că legile bugetare anuale se pot modifica prin legi de rectificare după data de 30 noiembrie, și o normă derogatorie de la Legea nr. 69/2010, în sensul acordării posibilității aprobării a mai mult de două rectificări bugetare”, precizează Guvernul.
Cât priveşte argumentul Executivului privind “excedentul bugetar înregistrat la 10 luni ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014”, Consiliul Fiscal arată că acesta este “în mod evident fals, întrucât situaţia de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depăşească substanţial estimările, ci pur şi simplu nerealizării cheltuielilor cu investiţii”,
Investiţii mai mici cu 2,3 mld lei faţă de anul trecut
Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investiţiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiţii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.
“Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situaţia este departe de a reflecta o bună gestiune si execuţie a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacităţi la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiţii publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie”, conform Consiliului.
O nouă reducere, de 1,3 mld lei
Reprezentanţii CF justifică această afirmaţie şi prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condiţiile în care programul de investiţii publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.
Amintim că la a 2-a rectificare au fost tăiaţi de la investiţii 4 miliarde de euro.
Amânarea, presiune pentru anii următori
În plus, reducerea cheltuielilor de investiţii în 2014 la un nivel minim al ultimilor ani şi/sau amânarea acestora ar pune mai degrabă presiune pe deficitul bugetar în anii următori atât în standarde cash cât şi în standarde bazate pe angajamente, avertizează reprezentanţii Consiliului.
“În opinia Consiliului Fiscal, recursul sistematic la derogări de la legile in vigoare (în special de la legea 69/2010) şi uşurinţa cu care acestea se produc pun în evidenţă slabiciunile majore ale implementării unui cadru bazat pe reguli în derularea politicii fiscal-bugetare, în condiţiile în care prevederile legale nu reuşesc nicidecum să inducă constrângeri, asa cum se intenţiona prin introducerea lor, în comportamentul decizional al autorităţilor relevante. Devine evident faptul că statuarea regulilor fiscal-bugetare prin lege nu este suficientă şi că instituirea unor reguli funcţionale necesită legiferarea acestora la nivel constituţional”, se arată în Opinia CF.
Rezerve faţă de „nivelul foarte optimist estimat al încasărilor din TVA şi al absorbţiei fonduri post-aderare”
Totodată, Consiliul Fiscal îşi menţine rezervele deja formulate în contextul celei de-a doua rectificări bugetare cu privire la nivelul foarte optimist estimat al încasărilor din TVA şi al absorbţiei estimate de fonduri post-aderare, cele două luni de execuţie bugetară disponibile suplimentar în acest moment întărindu-i convingerile.
“Cu toate acestea, apreciază drept puţin probabil ca nerealizările la nivelul acestor categorii de venituri să genereze o majorare a deficitului bugetar, în condiţiile în care acestea vor fi probabil compensate de o nerealizare la nivelul cheltuielilor de natura investiţiilor, precum şi posibil de venituri ceva mai mari decât cele prognozate la nivelul veniturilor din impozitul pe salarii şi venit şi contribuţiilor sociale. Referitor la cheltuielile de investiţii, este dificil de înţeles cum, de la un nivel de 20,3 miliarde de lei la finele lunii octombrie, cheltuielile de investiţii vor ajunge la 37,5 miliarde de lei la finele anului, dat fiind că aceasta ar implica un nivel al cheltuielilor în lunile noiembrie şi decembrie comparabil ca dimensiuni cu cel cumulat pe parcursul primelor zece luni ale anului”, mai arată CF.
Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.
Ponta: Tot trebuia să dăm banii ăştia la anul
Premierul Victor Ponta are o opinie proprie în privinţa drepturilor salariale către bugetari pe care a decis să le achite în avans, din bugetul pe 2014, deşi ar trebui acordate din bugetul pe 2015:
“Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord CE şi FMI”.
„Nu am să înţeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi şi este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităţilor locale”, a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei.
“Avem 12 miliarde de lei încasări suplimentare”
“Avem o rectificare pozitivă în sensul în care, după 11 luni, deficitul bugetului este de 0,2% din PIB, şi nu de 2,2 – cât aveam negociat prin Tratatul Fiscal și prin acordurile cu FMI și Comisia Europeană; pentru că avem fonduri europene în plus față de 2013 (în final vor fi 3,4 miliarde de euro), 12 miliarde de lei încasări suplimentare la buget față de anul 2013 și creșterea economică pe care o știți foarte bine, a fost confirmată și azi de INS”, a arătat premierul.
Încasările suplimentare nu provin însă din colectarea mai bună de către ANAF, ci din taxa pe stâlp şi acciza suplimentară la carburanţi.
Suplimentare cu 4,4 mil lei – cam cât s-au tăiat în septembrie de la investiţii
Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi cea de-a 3-a rectificare bugetară, cu modificări faţă de proiectul iniţial. Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a declarat că au fost alocate peste 4,4 miliarde de lei – cam cât s-au tăiat de la investiţii la rectificarea a 2-a, din septembrie.
Cele mai importante plăți – 2,3 miliarde de lei – merg către achitarea titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, reprezentând tranșa aferentă anului 2015.
Restul de 2,1 miliarde de lei au fost distribuite astfel:
– 457 milioane de lei pentru plata despăgubirilor stabilite în sarcina ANRP
– 100 milioane de lei pentru Armata Română
– 523 milioane de lei pentru achitarea arieratelor înregistrate în contabilitatea administrațiilor publice locale
– 30 milioane de lei pentru plata de arierate a spitalelor aflate în subordinea ministerelor Transporturilor, Sănătății și Justiției
– 165 milioane de lei pentru plata primei de stat către bănci
– 152 milioane de lei pentru finalizarea proiectelor ex-ISPA
– 126,8 milioane de lei pentru finanțarea drepturilor asistenților personali
– 20 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare titlurilor executorii la Ministerul Mediului
– 16 milioane de lei pentru Serviciul Român de Informații
– 40,6 milioane de lei pentru Metrorex
– 9 milioane pentru Ministerul Culturii etc.
Sumele diferă puţin faţă de cele prevăzute în proiectul iniţial.
Instituţii care au pierdut bani
Ministerul Muncii: -847,4 milioane lei
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: -667,4 milioane lei
Ministerul Sănătăţii: -251,2 milioane lei
Ministerul Economiei: -36,2 milioane lei
Ministerul Afacerilor Externe: -18,8 milioane lei
Autoritatea Electorală Permanentă: -4,2 milioane lei
Camera Deputaţilor: -3,3 milioane lei
Ministerul pentru Societatea Informaţională: -2,2 milioane lei
Preşedinţie: -1 milion lei
Senat: -357.000 lei.
Dragnea şi Plumb, cu bani plimbaţi
Cei aproape 700 de milioane de lei tăiaţi de la Ministerul Dezvoltării provin de la investiţiile nerealizate, după ce în septembrie ministerul condus de Dragnea a primit 1,1 miliarde de lei la rectificare.
De asemenea, Ministerul Muncii a primit atunci 1,2 miliarde de lei, din care acum sunt returnaţi aproape 850 de milioane, într-o evidentă rotire a banilor la buget, aparent fără nicio logică.
Singurul lucru bun anunţat de Ponta pentru 2015 este că nu se vor majora taxele şi impozitele. Ar fi fost culmea, după taxa pe stâlp şi supraacciza la carburanţi de anul acesta.
Vâlcov: Vom atinge MTO-ul
Darius Vâlcov asigură şi el – acuzând Consiliul Fiscal -, că “nu există un gol în venituri și, cu tot respectul, noi nu facem bugetul de la televizor și din ce spune Consiliul Fiscal, noi facem bugetul pe datele din economie și pe situația reală”.
“Bineînțeles că anul viitor avem o situație dificilă în sensul în care avem acest MTO – deficit de 1,4% pe care trebuie să îl atingem și îl vom atinge, avem și această reducere de CAS pe care o continuăm anul viitor și aici avem un impact, însă, după prima lună vă dau o veste bună: impactul este mult mai mic decât cel previzionat de organismele internaționale și de ceilalți analiști, lucru care ne va ajuta foarte mult. Așteptăm să vedem situația pentru luna noiembrie”, a spus el, după aprobarea rectificării.
La finalul lunii noiembrie, Consiliul Fiscal avertiza Guvernul că va trebui să demonstreze FMI că are resurse să acopere anul viitor un gol de venituri de 15-17 miliarde de lei.
Magda SEVERIN
