Titus Corlăţean, ministrul de Externe, a declarat că o nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen, la Consiliul JAI din 7-8 martie, va afecta “credibilitatea procesului”, iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată şi doar să aştepte o invitaţie de la UE, deoarece „aşa cum am putut trăi fără Schengen până acum, o putem face în continuare”. În timp ce premierul Victor Ponta este perfect de acord cu cele spuse de şeful diplomaţiei, arătând că acesta „nu a vorbit în nume personal, ci în numele Guvernului pe tema Schengen”, preşedintele Băsescu a luat foc. “Aderarea la spaţiul Schengen constituie un drept al României şi al cetăţenilor români stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi consemnat ca atare în Tratatul de Aderare al României”, transmite şeful statului, cerându-i lui Corlăţean „să acţioneze pentru îndeplinirea cu prioritate a tututor condiţiilor directe si indirecte legate de acest proces”.
“Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. (…) Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Prezentăm, scoatem paşaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani şi dacă UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, să invite România, să o facă“, a afirmat Titus Corlăţean, vineri seară, într-o emisiune la Realitatea TV.
El a subliniat că problema de credibilitate în cazul unei noi amânări devine a ţărilor care se opun, şi a amintit că anul acesta vor fi alegeri parlamentare în Germania, apoi cele europene din 2014, precum şi localele din Franţa, sugerând că, de fapt, acestea sunt piedicile, nu faptul că România nu întruneşte criteriile de aderare.
Desigur, din punct de vedere tehnic, toată lumea este de acord că România întruneşte condiţiile, însă era de aşteptat ca statele UE să lege aderarea la Schengen de Raportul MCV. Or, acolo avem mari probleme: atât timp cât şefii Guvernului şi ai Parlamentului continuă să-i sfideze pe oficialii europeni menţinându-i în funcţie pe ministrul cu dosar penal Relu Fenechiu şi pe parlamentarii incompatibili, dovedesc că îi consideră pe aceştia sunt mai presus de interesele ţării.
Corlăţean consideră însă că nu autorităţile române, ci statele care se opun „au o problemă de credibilitate”.
“Câtă vreme noi suntem corecţi, facem toate demersurile şi îndeplinim criteriile şi eventual, spun eventual, mai avem până la ziua reuniunii, s-ar decide încă o dată amânarea, atunci daţi-mi voie să vă spun că cei care se opun au o problemă de credibilitate (…) Or, dacă orice aş face, oricât aş îndeplini criteriile şi supracriteriile, au fost şi măsuri suplimentare anul trecut, le-am acceptat, le-am îndeplinit, oricâţi bani am băga, un miliard de euro băgaţi în securizarea frontierei şi nu ajunge, atunci daţi-mi voie să vă spun încă o dată că nu mai sunt interesat de acest proces” , a afirmat ministrul de Externe.
El pare mai puţin interesat de companiile româneşti decât de cele europene care operează în România, despre care spune că „ar fi ajutate mult de eliminarea restricţiilor de la frontiera cu Ungaria în urma aderării la Schengen”.
“O piaţă cu adevărat funcţională înseamnă şi eliminarea acestor restricţii la frontiera cu Ungaria, înseamnă timp pierdut, bani pierduţi, business, afaceri care sunt ţinute în loc, temporizate. Aş spune că în prima linie a susţinerii României pentru aderarea în spaţiul Schengen sunt companiile olandeze, cel mai mare investitor străin din România, companiile franceze, germane, cele străine”, a mai spus Titus Corlăţean.
“Germania, nu Olanda este principalul adversar”
După atacuri neîntrerupte la adresa Angelei Merkel, din partea premierului Victor Ponta, a preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, şi a europarlamentarilor USL, Corlăţean spune acum că principala ţintă a lobby-ului diplomatic pe Schengen este Germania, sugerând că aceasta se va opune la reuniunea Consiliului JAI din 7 martie, iar pericolul din partea Olandei este mai mic.
“Haideţi să spunem că principala ţintă în săptămâna care a rămas până la reuniunea Consiliului JAI, principala ţintă a demersului politico-diplomatic, este Berlinul”, a afirmat Corlăţean, întrebat care ţară dintre Olanda şi Germania este pericolul principal pentru amânarea din nou a deciziei.
El a spus din nou că Guvernul de la Haga nu mai face condiţionarea între MCV şi Schengen, ceea ce reprezintă un pas înainte, însă trebuie mers până la capăt cu demersurile faţă de Olanda, până când aceasta îşi va definitiva poziţia la nivelul Parlamentului şi Guvernului. Germania însă menţine condiţionarea de MCV.
Băsescu îi cere lui Corlăţean „să renunţe la afirmaţii de acest gen”
Reacţia preşedintelui Traian Băsescu nu a întârziat. Într-un comunicat remis sâmbătă de Administraţia prezidenţială, şeful statului îl invită pe pe Titul Corlăţean să se delimiteze de aceste afirmaţii şi reiterează faptul că România îşi menţine întregul interes pentru aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând.
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu îi cere şefului diplomaţiei “să renunţe la afirmaţii de acest gen, pentru a nu crea o percepţie falsă în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la agenda europeană a României”.
Şeful statului “îi cere, în schimb, să acţioneze pentru îndeplinirea cu prioritate a tututor condiţiilor directe si indirecte legate de acest proces”.
“Aderarea la spaţiul Schengen constituie un drept al României şi al cetăţenilor români stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi consemnat ca atare în Tratatul de Aderare al României. România trebuie să reuşească să se integreze în spaţiul Schengen”, mai precizează Administraţia prezidenţială.
Ponta: Corlăţean a vorbit în numele Guvernului
Premierul Victor Ponta este însă de acord cu cele spuse de ministrul de Externe, arătând şi el că „în cazul în care decizia va fi de amânare a aderării la Schengen, va fi nevoie de o soluţie politică, iar Guvernul va aştepta fără ca această temă să mai reprezinte un punct principal de discuţie”.
” Ministrul de Externe, domnul Corlăţean, nu a vorbit în nume personal, ci a vorbit în numele Guvernului de fiecare dată când a vorbit despre Schengen. Vreau să întăresc faptul că Guvernul a făcut tot ceea ce ţinea de noi pentru ca deizia de săptămâna viitoare să fie o decizie pozitivă şi eu încă am speranţe în acest sens. Dacă însă decizia va fi din nou de amânare, atunci e clar că va fi nevoie de o soluţie politică a acelui stat care se opune intrării noastre în Schengen şi noi vom aştepta, nu va mai fi pe agenda Guvernului României intrarea în Schengen ca o prioritate“, a spus Ponta.
Într-o emisiune la B1TV, tot vineri seară, prim-ministrul fusese mai ponderat şi mai realist, el declarând că “decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen ar putea fi amânată la Consiliul JAI din 7 – 8 martie, la cererea unui stat sau două, dar care, în ultimă instanţă, ar putea fi convinse să susţină ţara noastră în acest demers”.
El a admis că argumentul oficial va fi legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie, dar că există şi temerea că, după aderarea la Schengen, foarte mulţi cetăţeni români şi bulgari vor emigra spre alte state.
Magda SEVERIN
