Premierul Victor Ponta a anunţat vineri, la Cluj-Napoca, unde efectuează o vizită cu totul întâmplător în ziua când Corpul de control a făcut public rezultatul verificărilor contractului cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania, că a sesizat “imediat” DNA şi SRI, pentru nereguli descoperite. Inspectorii guvernamentali susţin că există “posibile fapte de natură penală” comise de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei, Radu Berceanu şi fostul şef al CNADNR, Cristian Duică. Cei trimişi în control nu se pronunţă însă asupra condiţiilor în care a fost încheiat contractul în 2003, de Guvernul Năstase, şi nici asupra perioadei de 1 an, până i s-a terminat mandatul, ci numai după venirea Guvernului Tăriceanu, dar din care sunt luaţi în vizor numai miniştrii PDL. Evident, controlul s-a aplecat şi asupra perioadei Guvernului Boc, când se arată, printre altele, că “înţelegerea cu Bechtel a fost modificată, în 2009, fără respectarea dispoziţiilor legale”. Bine spus “înţelegere” .
Cusută cu aţă albă, verificarea contractului care, după cum am aflat de la ministrul Dan Şova, a dispărut imediat după rezilierea din 29 mai a.c., ar fi trebuit finalizată „în două săptămâni”, apoi „în toamnă” şi, după anunţul recent al şefului Marilor Proiecte,„în februarie anul viitor”.
Iată însă că s-a răzgândit şi vrea să ne facă un cadou de sărbători, pe care televiziunile să-l preia şi să aibă temă de discuţii în locul accizei de 7 eurocenţi la litrul de combustibili.
Un lucru a omis Dan Şova să spună: ce anume controlează inspectorii guvernamentali. Însă noi am înţeles: este vorba numai despre actele adiţionale ale contractului, nu şi documentul original pe care şi-a pus semnătura Adrian Năstase. De altfel, şi documentele publicate pe site-ul DPIIS – sperând să nu se prindă lumea – nu reprezintă contractul “desecretizat”, aşa cum a promis, ci actele adiţionale.
Pagubă până la capăt
Amintim că, după ce a plătit 1,2 miliarde de euro pentru toţi cei 10 ani cât utilajele constructorului american mai mult au staţionat, statul a fost din nou păgubit, la reziliere.
Astfel, Bechtel a mai primit 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro – bani suportaţi de Guvern, potrivit premierului Victor Ponta.
Şova vede Autostrada Transilvania gata în 2018
Aseară, la Realitatea TV, Dan Şova a promis că Autostrada Transilvania va fi gata “în 2018, dacă se urmează programul și ceea ce punem noi bazele acum, iar România va fi legată de autostrăzi, deci provinciile istorice vor fi legate pentru că Autostrada Transilvania pe la Sebeș-Turda va fi gata, se va lega Brașovul de Bacău și de Sibiu pe Fondul de Dezvoltare Regională”.
“Deci, Sibiul va fi legat de Brașov până în 2018. Până la 1 decembrie 2018, când vom avea sărbătorirea a 100 de ani de la statul național unitar, Autostrada Transilvania va fi fost gata. De asemenea, Moldova va fi legată de restul regiunilor prin autostradă. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun este că am avut un an la dispoziție în care am demonstrat că ce fac spun și ce spun fac (…) Până în 2018 se va circula pe cei 63 de kilometri Pitești – Curtea de Argeș – Rm. Vâlcea”, a afirmat Șova.
“Bătaie de joc, jaf și furt la drumul mare”
El a acuzat că “după 2005 a fost bătaie de joc, jaf și furt la drumul mare, făcute de toți care au trecut pe acolo”.
“Noi am reușit să repornim Autostrada Transilvania. Am băgat Sebeș-Turda pe fonduri europene, 70 km care se vor termina în martie-aprilie 2016. Am băgat pe bugetul de stat începând de anul acesta cei 64 km de la Suplacu de Barcău până la Borș, care se vor termina în alocarea multianuală 2014-2015-2016. Ne mai rămân doar cei 101 km între Suplacu de Barcău și Gilău. Acești 101 km vor face obiectul unui parteneriat public-privat sau unei concesiuni pe care începem să o discutăm la anul. Pe actuala alocare financiară 2007-2013, începem să facem Câmpia Turzii – Ocna – Târgu Mureș, care se va termina până la finalul anului 2015”, a explicat ministrul delegat.
Până acum însă, într-un an de când se află la şefia Departamentului pentru Marile Proiecte, Dan Şova nu a terminat nici tronsoanenle de autostradă începute în 2011, care ar fi trebuit date în circulaţie în aprilie anul acesta. Promite că vor fi gata pe 10 decembrie. Vom vedea.
Ponta vrea să încheie “subiectul Bechtel”
Întrebat de jurnalişti, la Cluj, dacă va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în legătură cu contractul cu Bechtel, premierul Ponta a spus: “Am şi făcut-o!”.
“În primul rând am trimis rezultatele controlului. Am vrut să încheiem o dezbatere care durează de prea mult timp. Dar în primul rând trebuie să se ştie cine sunt vinovaţi pentru faptul că nu s-a construit Autostrada Transilvania”, a adăugat premierul.
El a mai spus că va finanţa tronsoanele nefinalizate ale autostrăzii, fără să amintească faptul că CNADNR a amânat pentru anul viitor, din lipsa banilor, începerea construirii unuia dintre ele, pentru care s-a şi semnat contractul. Şi nici că primarii localităţilor de-a lungul cărora trece pe hârtie traseul autostrăzii, dar şi preşedinţii consiliilor judeţene, i-au trimis petiţii pentru finalizarea autostrăzii ce ar fi trebuit să fie gata din 2012.
52 de km, construiţi de Guvernul Boc
Dar, cu toate laudele guvernărilor ce s-au succedat, din totalul de 415 km au fost construiţi numai 52 de km. Din aceştia, 42 de km în timpul ministrului Berceanu şi 10 km în mandatul Ancăi Boagiu. Despre faptul că în timpul acesteia din urmă contractul s-a renegociat astfel încât lucrarea să coste mai puţin iar Bechtel să rămână să finalizeze doar două tronsoane nu se precizează nimic în Raportul Corpului de control.
Însă Corpul de control nu spune că cei 1,2 miliarde de euro au fost plătiţi timp de 10 ani şi acreditează ideea că au fost daţi, de fapt, pentru cei 52 de km.
“Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel International Inc., la data încetării contractului, a fost de 1.230.846.804 euro (echivalentul sumei de 5.589.303.143,10 lei), reprezentând 54,76% din valoarea contractului semnat în anul 2003, în condițiile în care erau finalizați și dați în folosință doar 52 km, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii, iar pe o distantă de 60,5 km, reprezentând 15,7% din lungimea totală a autostrăzii, lucrările de construcție au fost doar începute”, se precizează în raport.
Dar mai amintim că din disputa politică pe tema autostrăzii nu putea lipsi Traian Băsescu, astfel că acesta a vizitat în vară şantierul, când premierul Ponta se afla în concediu la Miami, şi a acuzat că “Guvernul îngroapă bani în Autostrada Transilvania”.
Contractul lui Năstase avea „valoarea corectă”: 2,2 miliarde de euro
Potrivit raportului Corpului de control al premierului Ponta, renegocierea contractului, stabilit iniţial la “valoarea corectă” de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată în anul 2005 fără un mandat din partea Guvernului Tăriceanu, dar evident că premierul Tăriceanu n-are nicio vină, deşi a semnat Hotărârea de Guvern alături de cei “vinovaţi”.
Astfel, inspectorii guvernamentali susţin că a existat un mandat pentru renegociere, dat ministrul de atunci al Transporturilor, Gheorghe Dobre (PDL). Din acest motiv a fost întârziată şi demararea lucrărilor, de care pedelistul se face vinovat.
Însă vinovat se face şi fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, care a coordonat cu Dobre negocierile, insistă inspectorii.
Iar cum Monica Macovei, ministrul Justiţiei din acea perioadă, şi-a pus semnătura pe Hotărârea de Guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu, privind modificarea contractului, face parte şi ea din „lotul vinovaţilor” pentru „hoţia de la Bechtel” – aşa cum a catalogat Şova cel mai mare „tun” dat de guvernarea Năstase.
Pagubă de 40 de milioane de euro
Corpul de control al prim-ministrului Ponta a calculat o pagubă de 40 de milioane de euro “comisă” de miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform Notei de fundamentare a Hotărîrii de Guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume. Despre premierul Tăriceanu, iarăşi nimic.
În Raport se mai arată că, pentru crearea unei “aparenţe de legalitate”, a fost acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare înceerii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.
În fine, reprezentanţii CNADNR se fac vinovaţi, în opinia inspectorilor guvernamentali, că nu au pus la dispoziţia Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. Până la urmă, la CNADNR a fost identificat un exemplar marcat “conform cu originalul”, în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.
Magda SEVERIN
