Croaţia devine cel de-al 28-lea stat membru al UE, la 1 iulie, după un deceniu de negocieri, şi va avea ca misiune protejarea a peste 1.300 km de frontiere terestre ale blocului european. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, vineri, că l-a delegat pe Crin Antonescu, preşedintele Senatului (al doilea om în stat, potrivit Constituţiei), să-l reprezinte la ceremonia de duminică seară de la Zagreb.
“L-am delegat să mă reprezinte. L-am rugat să mă reprezinte şi a fost de acord. Şi îi mulţumesc că a fost de acord”, a spus Băsescu vineri, la Bruxelles, la finalul Consiliului European.
La ceremonia care va marca, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, evenimentul istoric al aderării Croaţiei la UE, sunt invitaţi să participe şefi de stat şi de guvern din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene şi din Balcani.
Croaţia este cea de-a doua dintre cele 6 republici din fosta Iugoslavie care aderă la UE, după Slovenia, în 2004.
Liderii europeni reuniţi vineri, la Bruxelles, au salutat intrarea în UE a Croaţiei, şi au anunţat lansarea negocierilor de aderare “cel mai târziu în ianuarie” cu Serbia, vecina Croaţiei. Este o etapă “istorică”, după 20 de ani de la destrămarea sângeroasă a fostei Iugoslavii.
Premierul croat Zoran Milanovici a fost invitat la o întâlnire cu liderii europeni, cu două zile înainte de intrarea oficială a Croaţiei în UE.
“Este cu adevărat un moment istoric pentru Croaţia (…) Sunteţi de-acum un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, provocând aplauze în sală.
“Integrarea voastră (…) după o recentă perioadă de război, ne aminteşte obiectivul fundamental al Europei, şi anume de a trăi împreună în pace, de a trăi împreună în prosperitate”, a adăugat el.
“Perspectiva unei aderări la UE este cea care a condus ţările din fosta Iugoslavie la predarea aproape tuturor presupuşilor criminali de război Tribunalului Penal Internaţional (TPI) de la Haga şi, deci, la crearea condiţiilor unei păci durabile în regiune”, subliniază Sami Andoura şi Yves Bertoncini într-un studiu publicat săptămâna aceasta de Institutul Europa Noastră.
În afară de Serbia, patru dintre aceste ţări sunt considerate potenţiali candidaţi la aderare: Muntenegru – în stadiul cel mai avansat -, Macedonia, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo.
În privinţa Kosovo, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România s-a abţinut cu privire la decizia de începere a negocierilor UE privind un acord de stabilizare – nu de aderare -, dar decizia UE nu a fost astfel blocată.
Independenţa Kosovo, proclamată în februarie 2008, a fost recunoscută până în prezent de 96 dintre cele 193 de ţări membre ONU, inclusiv Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE. România nu a recunoscut independenţa Kosovo.
În 22 aprilie a.c., Comisia Europeană a cerut Consiliului UE să lanseze discuţiile cu Priştina asupra unui acord de stabilizare şi asociere şi să demareze negocierile de aderare cu Serbia. Acordul de stabilizare şi asociere va permite Kosovo un regim vamal mai flexibil la exporturile pe piaţa UE şi să primească mai mult sprijin financiar şi tehnic din partea Uniunii.
Magda SEVERIN
