CSAT: Nu s-a emis nicio altă decizie privind CFR Marfă. Boală lungă, moarte sigură

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) “au avut o discuţie constructivă asupra privatizării CFR Marfă”, dar “nu s-a emis nicio altă decizie pe această temă”, informează, vineri după-amiază, Preşedinţia, amintind că există deja o hotărâre a CSAT în acest caz, luată în 5 februarie. Cum premierul Victor Ponta – vicepreşedinte al CSAT – se află, de ieri în străinătate, în concediu (la Miami, potrivit declaraţiilor Elenei Udrea la Realitatea Tv), la reuniunea CSAT a venit înlocuitorul, vicepremierul Gabriel Oprea, dar care nu are drept de vot. În aceste condiţii, nicio decizie nu ar fi putut fi luată, având în vedere că este nevoie de vot unanim.

Oricum, privatizarea CFR Marfă se întrevede ca un mare eşec, dar nu va deranja pe nimeni: după experienţa privatizărilor păguboase de până acum, românii nu privesc cu ochi buni înstrăinarea vreunei companii sau întreprinderi de stat, fie ea şi către un român de-al lor.

Iar cearta publică dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta este mai mult de ochii reprezentanţilor FMI, CE şi BM, care ar fi condiţionat încheierea unui nou acord de împrumut. Or, cum memorandumul va fi deja în vigoare în septembrie, o amânare a vânzării pachetului de 51% din acţiunile CFR Marfă pare acceptată, în spatele unui scandal, şi de şeful statului, şi de premier.

Că premierul nu îşi asumă responsabilitatea privatizării, după ce a calificat-o “de succes”, este o meteahnă pur românească. El se scuză că a devenit prudent după ce Băsescu a lăsat să se înţeleagă că ar fi ceva în neregulă cu GFR. Precizăm însă că informaţiile de la instituţiile de anchetă ale statului şi de la serviciile secrete le au şi premierul, şi preşedinţele ţării, şi şefii comisiilor parlamentare de control asupra SRI şi SIE. Deci aruncarea pisicii este un gest jalnic, menit să mascheze altceva: chiar dacă s-ar perfecta această privatizare, nu va fi semnată de Ponta în calitate de interimar la Transporturi, ci de viitorul ministru. Dar, după toate indiciile, se pare că nu va mai fi cazul semnării contractului.

“Membrii CSAT au avut o discuţie constructivă legată de acest proces de privatizare având ca obiect continuarea procedurilor legale privind finalizarea procesului de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă ‘C.F.R. Marfă’ – S.A. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat strategia de privatizare a CFR Marfă prin Hotărârea CSAT nr. 23/5.02.2013. Nu s-a emis o altă decizie CSAT”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei, postat vineri pe site-ul instituţiei.

csat

La şedinţa CSAT au participat, alături de preşedintele Traian Băsescu:

  • viceprim-ministrul Gabriel Oprea
  • ministrul Finanţelor Publice, vicepremierul Daniel Chiţoiu
  • ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa
  • ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe
  • ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean
  • ministrul Justiţiei, Robert-Marius Cazanciuc
  • directorul Serviciului Român de Informaţii, George-Cristian Maior
  • directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor-Viorel Meleşcanu
  • şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă
  • consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Iulian Fota
  • secretarul CSAT, general Ion Oprişor
  • purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea
  • ca invitat, consilierul prezidenţial Claudiu-Constantin Dinu, şeful Departamentului Constituţional Legislativ.

Un final aşteptat

Practic, preşedintele Traian Băsescu i-a făcut hatârul premierului victor Ponta de a discuta în CSAT privatizarea CFR Marfă, dar a făcut-o în aşa fel încât Consiliul să nu poată lua nicio decizie, având în vedere presiunile din ultima săptămână. Şeful statului susţine că ar fi ilegal ca această instituţie care se ocupă strict de securitatea statului să avizeze un contract comercial, după ce a decis o dată, în 5 februarie, ca privatizarea să se facă cu un investitor strategic.

Dacă Grup Feroviar Român (GFR) al lui Gruia Stoica, compania câştigătoare a licitaţiei pentru 51% din acţiunile CFR Marfă, este acel investitor strategic vom afla în curând. Deocamdată, contractul nu a fost semnat nici la o lună şi jumătate de la încheierea licitaţiei, iar GFR nu a achitat, în plus faţă de cei 10 milioane de euro deja depuşi garanţie, suma de 20,2 milioane euro reprezentând garanţia suplimentară.

Despre cei 202 milioane de euro oferiţi la licitaţie nu vorbim încă, deoarece premierul Victor Ponta i-a dat termen lui Gruia Stoica până în septembrie să îi aducă. De fapt, în caietul de sarcini este prevăzut ca banii să fie daţi de investitor în termen de 60 de zile de la semnarea contractului. Dar şi contractul trebuia semnat în 5 zile de la aprobarea Hotărârii de Guvern din 24 iulie. De aici, intrăm într-un cerc vicios.

În plus, nu putem ignora că nici privatizarea nu a fost tocmai în regulă, deoarece condiţiile din caietul de sarcini au fost “relaxate” în timpul jocului. Şi nici Consiliul Concurenţei nu va închide ochii, verdictul final urmând a fi dat de această autoritate.

Până la urmă, toată lumea va fi mulţumită dacă nu se va încheia privatizarea: românii nu vor pierde CFR Marfă, iar GFR va avea în continuare contracte cu compania feroviară de stat. Că vom rămâne cu “gaura neagră” la buget, puţin îi interesează pe politicienii de la putere.

Managementul privat mioritic, sfânt

În opinia lor, dacă nu se va putea perfecta contractul cu GFR, alt investitor, mai ales străin, nu le trebuie. Iar aceasta am putut-o constata la numirea managerilor privaţi în companiile din Transporturi. La CFR SA, managerul numit la începutul anului, Dimitris Sophocleous, nu a rezistat decât 3 luni – gurile rele spun că exact până s-a încheiat contractul de împrumut cu BEI. El a fost înlocuit urgent cu George Micu, fostul director general al CFR Marfă, care a adus compania în pragul falimentului, dar a devenit în doi timpi şi trei mişcări manager privat.

La TAROM, după o încercare eşuată de numire a unui manager privat, nici cea de-a doua nu pare a avea prea mulţi sorţi de izbândă: actualul CEO, Christian Heinzmann, după numai 1 an din cei 4 prevăzuţi în contractul semnat în noiembrie 2012, va fi silit să plece în toamnă. Fostul ministru, Relu Fenechiu (condamnat în 12 iulie la 5 ani de închisoare), i-a trimis pe cap, în 5 iulie, Corpul de Control, nemulţumit că acesta anunţa în fiecare lună reducerea pierderilor TAROM.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.