Cele mai devastatoare ploi torenţiale din ultimii 120 de ani, produse în Balcani de joi încoace, au umflat apele râului Sava, al cărui nivel a crescut cu 7-8 metri şi s-a revărsat, provocând dezastre în Bosnia-Herţegovina (ţară cu numai 4 milioane de locuitori), Croaţia şi Serbia. Cel puţin 45 de persoane și-au pierdut viața, zeci de mii de locuitori au fost evacuaţi şi zeci de localităţi sunt deplasate de alunecări de teren şi se află sub ape, cu oameni captivi în case.
Există temeri ca apele râului Sava să crească iarăși, punând în pericol localități din cele trei ţări, despărţite din fosta Iugoslavia de sângeroasele războaie de după 1990.
Un posibil război ce s-ar putea întoarce în Bosnia-Herţegovina, dar de data asta fără voia nimănui: câmpurile cu mine antipersonal rămase din războiul intercomunitar (1992-1995) şi al căror număr este estimat la 120.000 se află în pericol de a fi deplasate de alunecările de teren, avertizează autorităţile locale.
Autorităţile din Bosnia-Herţegovina au anunţat cel puţin 27 de morţi, iar cele croate, un mort, duminică.
Aproximativ 10.000 de persoane au fost evacuate din regiunile Samac şi Bijeljina din Bosnia-Herţegovina, în totalitate fiind scoase 26.000 de persoane din zona de nord-est, care se află în continuare sub ape. Operaţiunile de evacuare cu bărci pneumatice şi elicoptere continuă. Râul Sava a inundat mai multe sate din această regiune, unde 6.000 de persoane au fost evacuate.
Ministrul bosniac de Externe, Zlatko Lagumdzija a anunţat, astăzi, că peste un sfert din populația de 4 milioane de locuitori a fost afectată: 100.000 de case și alte clădiri nu mai sunt utilizabile și aproximativ un milion de persoane nu mai au acces la apă potabilă, relatează Reuters.
Zeci de localităţi au fost devastate de alunecări de teren, în principal în jurul Zeniţa.
Între timp, echipele de salvare au mai descoperit o victimă la Samac, unde alte două persoane sunt date dispărute, a anunţat Savo Minic, primarul localităţii din nordul Bosniei.
Sinistraţii au relatat că nivelul apelor a ajuns la 3 metri. În oraşul Bijeljina a fost cerut ajutorul voluntarilor, pentru a întări digurile cu saci de nisip.
Solidaritatea oamenilor în faţa catastrofei naturale s-a dovedit mai puternică decât războiul care a divizat etnic Bosnia: musulmanii s-au dus să-i ajute pe sinistrații din regiunile sârbe, iar musulmanii sinistrați din regiunea Zenica, graf afectată de alunecările de teren, au fost primiți în școli din Zepce, o localitate croată.
În Croația, mai multe mii de persoane au fost evacuate în estul țării, în special din localitatea Gunja, invadată de ape, a relatat televiziunea locală.
Între timp, nivelul apelor a început să scadă la Maglaj şi Doboj, care au fost inundate în totalitate.
În Serbia, digurile ridicate de mii de voluntari în noaptea de duminică spre luni, de-a lungul râului Sava, la Sabaci, Sremska Mitroviţa şi în jurul centralei termice Nikola Tesla au rezistat, a anunţat postul de televiziune naţional RTS.
Bilanţul morţilor a ajuns la 16 în Serbia, dar numărul lor ar putea creşte. “La Obrenovaţ (în apropiere de Belgrad) am descoperit 12 cadavre. Din nefericire, estimăm că numărul morţilor va fi şi mai mare”, a declarat premierul sârb Aleksandar Vucici.
“Ce ni s-a întâmplat are loc o dată la 1.000 de ani, nu o dată la 100 de ani. Am reuşit să evităm o catastrofă şi mai gravă, graţie unei bune organizări”, a asigurat el.
În apropiere de Obrenovaţ, râul ameninţă termocentrala Nikola Tesla care produce 50% din consumul naţional de electricitate. Vucici a subliniat că este vorba despre “lucrarea cea mai importantă din ţară” care trebuie apărată cu orice preţ.
Potrivit unui jurnalist al AFP prezent la faţa locului, instalaţiile sunt aproape în întregime izolate de ape. Zeci de persoane încercau să ridice ziduri de apărare pentru evitarea unei catastrofe.
Puţin mai la nord, în amonte de râul Sava, mii de voluntari din Sremska Mitroviţa şi alte oraşe sârbe au consolidat în timpul nopţii digurile cu peste un milion de saci de nisip, a povestit pentru AFP un voluntar Veljko Jankovici, în vârstă de 34 de ani.
Râul este, pentru moment, menţinut în matcă de aceste fortificaţii de ultim minut, în timp ce. în alte zone, apele sale mătură totul în cale.
Peste 25.000 de persoane au fost evecuate din numeroase localităţi din Serbia, primele 15.000 fiind luate de la locuinţele inundate încă de joi. . Sinistraţii au fost găzduiţi în centre speciale, inclusiv la Belgrad, unde primesc ajutor din partea voluntarilor din Crucea Roşie.
Echipe de salvare şi din România
Între timp, ajutorul internaţional continuă să sosească în Serbia şi Bosnia-Herţegovina. Primul transport al ajutorului din partea ONU, conținând generatoare de curent electric, pompe de apă și bărci de salvare a ajuns sâmbătă pe aeroportul internațional “Nikola Tesla” din Belgrad. Al doilea transport trimis de Națiunile Unite, conținând în principal alimente și apă, urmează să ajungă luni în Serbia. ONU a creat o echipă în cadrul Sectorului pentru situații de urgență pentru a coordona eforturile de salvare și a ajuta autoritățile sârbe să gestioneze efectele inundațiilor.
Franța a trimis sâmbătă 40 de lucrători specializați în apărare contra inundațiilor, alături de echipament adecvat și bărci de salvare.
Echipe de salvatori din 17 state, echipați cu pompe de mare capacitate și bărci de salvare, conlucrează cu autoritățile sârbe pentru evacuarea sinistraților.
Din partea Ministerului rus pentru Situații de Urgență, în orașul Obrenovac acționează 76 de salvatori. Rusia a mai trimis încă două avioane-cargo încărcate cu ajutoare umanitare, bărci de salvare și echipament specializat. Germania, Elveția, Belarus și Macedonia, precum și misiunea EULEX au trimis elicoptere. Alte șapte elicoptere de salvare din Ungaria și Slovenia sunt coordonate de unitatea de elicoptere din cadrul Ministerului sârb de Interne.
Azerbaidjanul a trimis bărci cu motor, generatoare diesel, pompe de drenaj și alte echipamente, acestea ajungând luni la Belgrad.
Croația și Macedonia au trimis 65, respectiv 25 de tone de apă potabilă, iar reprezentați ai diasporei sârbe trimit de asemenea în Serbia alimente și apă potabilă.
România va trimite în Serbia şi Bosnia-Herţegovina ajutoare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor şi sprijinirea sinistraţilor, precum o pompă de apă, pături, apă şi alimente, a anunţat premierul Victor Ponta.
Dunărea se umflă
Debitul Dunării se află în creştere dar situaţia este mai bună decât cea din 2006, când oamenii de pe maluri au fost evacuaţi. Cu toate acestea, hidrologii din România au emis o avertizare Cod Portocaliu începând de astăzi, până în 26 mai.
“Astăzi (luni — n.r.), fluviul Dunărea înregistrează, la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, un debit de 12.100 mc/s. La această oră, Dunărea se situează peste cotele de inundație (CI), la cinci stații hidrometrice: Calafat (cu 60 cm), Bechet (cu 84 cm), Corabia (cu 53 cm), Turnu Măgurele (cu 63 cm), Zimnicea (cu 35 cm). Digurile de pe sectorul Gruia-Zimnicea au intrat în faza II de apărare, iar, în aval de Zimnicea, sunt în faza I”, se arată în comunicatul INHGA.
Comparativ cu anul 2006, când debitul Dunării la intrarea în țară a fost de 15.860 mc/s și au fost avariate mai multe diguri, fiind evacuați în jur de 10.000 de oameni, specialiștii Administrației Naționale ‘Apele Române’ estimează că, până la un debit al Dunării, la intrarea în țară, de 13.500 mc/s — 14.000 mc/s, nu există risc major de inundații pentru populație și locuințe.
Autorităţile rămân însă în alertă, pericolul de viitură fiind prezent toată săptămâna pe sectorul Porţile de Fier – Zimnicea.
Magda SEVERIN
