La 1 iulie, Direcția Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) declanșează operațiunea „Apollo”, pentru depistarea firmelor care emit facturi false, dar și a celor care le utilizează.
“Ambele categorii vor fi supuse unor verificări amănunțite de către inspectorii antifraudă, vor fi stabilite consecințele fiscale ale acestor practici și vor fi dispuse măsurile legale ce se impun, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală”, precizează DGAF.
Înregistrarea în evidențele contabile a facturilor false este o practică frauduloasă care generează consecințe negative atât în plan economic, cât și social.
Printre cele mai frecvente forme de manifestare ale acestui flagel, inspectorii antifraudă au identificat:
- achiziții fictive în scopul diminuării bazei impozabile, a căror consecință este prejudicierea bugetului general consolidat
- facturi utilizate pentru justificarea unor bunuri achiziționate fără documente legale,
- facturi utilizate pentru justificarea decontării unor cheltuieli de către asociati/angajați
- achizitii fictive in scopul obtinerii de lichiditati utilizate de catre asociati/administratori la plata muncii subdeclarate/nedeclarate, in acte de coruptie etc.
“Combaterea acestui fenomen reprezintă una dintre prioritățile Direcției Generale Antifraudă Fiscală, iar în ultimii ani, ca urmare a eforturilor depuse, a fost înregistrată o diminuare considerabilă“, precizează reprezentanții DGAF.
Astfel, dacă în anul 2013 numărului societăților care înregistrează facturi false a scăzut cu 32,772%, în anul următor au fost cu 26,483% mai puține iar în 2015 a scăzut cu 20,243%.
În perioada de documentare, utilizând informațiile fiscale disponibile în bazele de date proprii și aplicațiile informatice de analiză, DGAF a identificat și a construit harta relațională a tuturor firmelor implicate în acest fenomen (emitenți și beneficiari care au înregistrat în evidențe aceste documente).
Exemplu:
În perioada 2014-2015, peste 3.200 companii au înregistrat în contabilitate facturi de peste 44 milioane lei, figurând a fi emise de firma FE SRL. Societatea a funcționat, și-a îndeplinit obligațiile declarative, însă nu a recunoscut tranzacțiile în cauză, identitatea acesteia fiind, în realitate, utilizată în fals de societăți din toate județele țării, cu obiecte de activitate variate, care au declarat achizițiile nereale către ANAF, diminuându-și obligațiile fiscale.
Majoritatea dintre cele 3.200 de companii au înregistrat achiziții fictive și de la alte societăți.
În acest fel, într-un singur caz, doar în ce privește TVA bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 10 milioane de lei.
