Recuperarea datoriilor Rompetrol către statul român a fost negociată, iniţial, de specialişti de la “Doi şi-un sfert” – Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, aflată în subordinea Ministerului de Interne, condus la acea vreme, 2010-2011, de Traian Igaş. Misiunea lor era să obţină încasarea integrală a celor circa 600 de milioane de euro pe care kazahii le datorau bugetului de stat. Suma fusese lăsată moştenire de Dinu Patriciu, în 2007, companiei KazMunaiGaz, când i-a vândut Rompetrol cu 1,2 miliarde de dolari şi i-a pus în cârcă creanţa.
Senatorul PDL Traian Igaş, fost ministru de Interne, acuză Guvernul Ponta că a finalizat negocierile cu compania kazahă în defavoarea ţării, cu scopul de a rezolva un litigiu din 2003, din vremea Guvernului Năstase.
“Subiectul negocierilor purtate de statul român cu Rompetrol generează o serie de scenarii, deşi nu este loc de scenarii, ci de fapte. Consider necesar să aduc o precizare, şi anume faptul că Ministerul de Interne a fost mandatat de către Guvern să reprezinte România în negocierile cu Rompetrol. Obiectivul României, aşa cum a fost stabilit în Memorandumul aprobat de Guvern, a fost încasarea în întregime a creanţelor Rompetrol. Aşadar, negocierile s-au purtat pentru îndeplinirea acestui obiectiv”, susţine fostul ministru de Interne, într-un comunicat remis presei.
“Aşa cum era de aşteptat, din moment ce premierul declara încă din luna mai 2013 că scopul Guvernului USL nu este nicidecum să recupereze suma integrală datorată statului român, ci să rezolve un litigiu din 2003, din vremea unui fost Guvern PSD”, conchide Traian Igaş.
Şeful OPSPI, Gabriel Dumitraşcu, a declarat luni, într-un interviu pentru “Gândul”, că în vremea Guvernului Emil Boc, pentru purtarea negocierilor cu compania KazMunaiGaz, noul acţionar majoritar de la Rompetrol, a fost mandatat Ministerul de Interne.
“Nu mă întrebaţi de ce şi care-i logica. Aşa a fost aprobat un memorandum în Guvern, iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne”, a declarat Gabriel Dumitraşcu.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului, în 3 iulie, să reexamineze, în sensul respingerii, Legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere încheiat între Guvernul Ponta şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti, la 15 februarie 2013, prin care statul român acceptă ca The Rompetrol Group N.V. (TRG), potrivit căruia TRG să cumpere de la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie 26,6969% din acţiunile emise de RRC, în schimbul a 200 milioane de dolari. Iar aceasta în condiţiile în care Rompetrol are o datorie 600 de milioane de dolari către statul român.
Premierul Victor Ponta a declarat că dacă ar fi ştiut că şeful statului nu va promulga legea, aproba Memorandumul prin Ordonanţă de Urgenţă, să intre în vigoare imediat. El s-a declarat însă convins că Parlamentul va revota actul normativ – “şi gata!”. Ponta omite însă că Băsescu mai are un as în mânecă: Curtea Constituţională.
În 1997, în timpul Guvernului Ciorbea, privatizarea Rompetrol s-a făcut fără ca Dinu Patriciu să dea vreun ban pe companie. În 2003, cei 603 milioane de dolari pe care omul de afaceri trebuia să-i achite statului român au fost transformaţi de Guvernul Năstase în obligaţiuni cu o maturitate de 7 ani, adică până în 2010.
Însă înainte de a se împlini sorocul, Patriciu a vândut Rompetrolul către KazMunaiGaz, în 2007, cu frumoasa sumă de 2,7 miliarde de dolari. La termenul scadent, în 2010, compania kazahă a invocat criza economică şi a achitat numai 71 de milioane de dolari, deşi înţelegerea fusese aşa: ori toţi banii, ori statul român devine acţionar majoritar. Cum Guvernul Boc nu a acceptat banii cu ţârâita, a început un proces lung şi, înt-adevăr, cu slabe şanse de izbândă pentru statul român.
Acum, Ponta zice că a obţinut un mare succes prin faptul că statul român va primi, potrivit Memorandumului, 200 de milioane de dolari de la KazMunayGaz, care va crea şi un fond de investiţii de 1 miliard de dolari. Asta dacă va avea aceşti bani, pentru că în 2010 compania kazahă nu a putut achita datoria de 600 milioane de dolari către statul român.
Magda SEVERIN
