Dragnea: Va fi o autostradă Sibiu-Braşov-Bacău şi una Sibiu-Piteşti. Şova: Trebuie alte studii de fezabilitate

Toţi guvernanţii se laudă cu autostrăzi noi, de la ministrul delegat Dan Şova – al Marilor Proiecte -, până la premierul Victor Ponta, ministrul Internelor, Radu Stroe, şi, mai nou, vicepremierul şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei, Liviu Dragnea, care a anunţat duminică, la emisiunea „După 20 de ani” de la Pro TV, că „va exista atât o autostradă Sibiu-Braşov-Bacău, cât şi una între Sibiu şi Piteşti”, opinând că prima va fi cea dintre Sibiu şi Braşov. Un anunţ similar a fost făcut de Dan Şova vinerea trecută, la întâlnirea „Atelierele Viitorului” cu liderii PSD ai autorităţilor locale şi judeţene. Până acum însă, în aproape un an de când este şef peste autostrăzi, nu a început niciuna şi a terminat doar un tronson din cele începute în 2011 cu termen de finalizare aprilie 2013. 

Despre autostrada „de la Sibiu la Braşov, care va ajunge până la urmă la Bacău”, şi cea de la Sibiu la Piteşti, Liviu Dragnea a spus că “nu se fac în acelaşi timp”.

Întrebat de moderatorul emisiunii care dintre cele două se va face prima, vicepremierul a răspuns că acest lucru va fi anunţat, fiind reglementat într-un “master-plan”.

“Este posibil ca prima să fie Sibiu-Braşov. Este posibil. Nu vă poate da nimeni un răspuns acum, pentru că aceste lucruri se negociază şi cu Comisia Europeană, pentru că este vorba despre traseele de transport european. Este o anumită parte din Europa care doreşte ca prima să înceapă Sibiu-Piteşti şi există şi o altă părere, ca prima să fie Sibiu-Braşov”, a precizat vicepremierul.

Întrebat care este părerea sa, Dragnea a răspuns: “A mea ar fi Sibiu-Braşov. Nu ştiu cât va conta”.

Acciza de 7 eurocenţi, mai întâi la bugetul de stat

Liviu Dragnea a fost întrebat şi despre oportunitatea şi destinaţia noii accize pe carburant.

“Acei 7 eurocenţi la carburant se duc direct în autostrăzi”, a asigurat el, dar a adăugat că nu se poate spune la acest moment cu exactitate către care tronson sunt îndreptaţi banii, pentru că sumele colectate vor merge mai întâi la bugetul de stat şi nu în acel fond special anunţat la început de premier.

Culmea este că ideea cu banii a venit din partea unui ministru – Relu Fenechiu, demis după ce a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare în Dosarul Transformatorul – care nu avea în subordine autostrăzile, şi nu de la Şova, stăpân peste ele de la începutul acestui an.

În fine, Dragnea a arătat că abia după colectarea accizei la bugetul de stat se va face împărţeala. Va fi doar o parte către autostrăzi, după ce, iniţial, guvernanţii asigurau că „toţi banii vor merge la autostrăzi”.

“Am înţeles de la colegii de la Finanţe că nu s-a putut pune direct ca aceşti 7 eurocenţi să meargă direct într-un buget special”, a spus vicepremierul, menţionând că motivul ţine de legislaţia UE.

Însă decizia fusese luată deja de Fenechiu (care trebuie să se grăbească, pentru că deja au trecut 4 luni şi vine scadenţa -maxim 1 an – la verdictul instanţei supreme în dosarul său penal), desemnat de PNL să traseze harta autostrăzilor şi a banilor. Dan Şova a cerut şi el 4 miliarde de lei pentru gropi, că atât i-au cerut Direcţiile regionale de drumuri şi poduri, încă din aprilie.

Autostrăzile lui Şova

Şeful autostrăzilor, Dan Şova, le-a spus primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene ai PSD, la întâlnirea „Atelierele Viitorului” din 8 noiembrie, că „vom avea o serie de realizări în în luna decembrie, cu inaugurarea a 125 km de autostrăzi, iar în 2014 vom avea 64 km”.

El a precizat în două cuvinte motivele amânării finalizării loturilor de autostradă ce ar fi trebuit date gata în aprilie: „Avem probleme cu contracte blocate şi cu firme care au suspendat lucrările”. În realitate, lipsa banilor a fost cauza, iar constructorii nu au avut niciun interes să ducă la capăt investiţiile respective atât timp cât nu au primit banii.

Din 4 tronsoane de autostradă a fost deschis circulaţiei numai unul, Deva-Orăştie. Cea mai gravă situaţie este la Nădlac-Arad, unde lotul 2 a fost executat 80% apoi constructorul a intrat în insolvenţă iar statul nu i-a dat bani să continue lucrarea şi a reziliat contractul. Acum şantierul este abandonat iar licitaţia pentru desemnarea unei alte firme care să continue lucrările va fi lansată abia la anul.

„Vreau să vă asigur că, până la sfârşitul anului 2015 va fi autostradă de la Nădlac la Sibiu şi în 2016 se va lega şi Clujul de capitala României, prin Coridorul IV, respectiv Autostrada de la Sebeş la Turda (al cărei cost a fost dublat recent de Guvern, după lansarea licitaţiei)”, a spus Şova.

Transilvania, dată uitării

Despre Autostrada Transilvania nu mai face vorbire, că îşi aduce aminte lumea de Bechtel şi de contractul pe care Şova l-a “pierdut”. După 10 ani de la lansarea megaproiectului semnat de Miron Mitrea şi Adrian Năstase – încredinţat fără licitaţie firmei Bechtel -, numai 52 de km din 415 sunt construiţi, iar viitoarele proiecte nu vor mai cuprinde numele “Transilvania”, de care guvernanţii fug acum.

Primarii şi şefii consiliilor judeţene din zonele pe unde trece pe hârtie Autostrada Transilvania au semnat petiţii către premierul Victor Ponta, care le-a promis că anul viitor va aloca bani pentru urnirea lucrărilor.

Verificările Corpului de control al premierului asupra “jafului” de la Bechtel vor fi gata în februarie 2014, a mai anunţat Dan Şova, după ce promisese în 29 mai, la rezilierea contractului, că rezultatele vor fi făcute publice “în două luni”, apoi le-a amânat “în toamnă”.

De altfel, nici controlul dispus de ministru în luna ianuarie asupra tuturor contractelor încheiate de CNADNR nu a avut vreun rezultat, deşi concluziile ar fi trebuit făcute publice la sfârşitul lunii iunie.

Pe Sibiu-Piteşti se mişcă pământul 

Ministrul delegat şi-a prezentat apoi planurile de autostrăzi până în 2020. „Câteva cuvinte despre proiectele pentru care vă prezint opinia mea personală, care sper să fie preluată de Guvern şi de USL: în 2014-2020 vom avea pentru autostrăzi în jur de 3 mld de euro. Am putea construi Sibiu-Piteşti, dar în cea mai ieftină variantă va costa 3,2 mld euro, şi asta pentru că se mişcă pământul, deci sunt probleme geologice foarte mari, am făcut încercări, au fost acolo ingineri şi au turnat acolo 20 de stâlpi cu 10 m adâncime şi 2 lăţime, într-un an de zile erau sfărâmaţi. Stâlpi de beton. Avem o altă variantă, Sibiu-Braşov, pentru a ţine Coridorul IV pe la Comarnic, tronson care, având aceeaşi variantă Sibiu-Piteşti, tot de 120 km, va costa 900 mil euro în cel mai rău caz”, a precizat ministrul Marilor Proiecte.

Dan Şova a asigurat că „nu înseamnă asta abandonarea proiectului Sibiu-Piteşti, care face parte din reţeaua principală a Coridorului Paneuropean, iar ca opinie personală, ăsta ar trebui făcut după ce vom reuşi să închidem Coridorul IV”.

Alte studii, altă cheltuială

El a arătat că trebuie refăcut studiul de fezabilitate al proiectului: „Ministrul Boagiu ne-a lăsat pentru Sibiu-Piteşti cu 28 mil euro kilometrul. Nu se poate aşa ceva şi normal că va trebui reluat studiul de fezabilitate iar potrivit studiilor, pentru că nu am putea începe să lucrăm la Sibiu-Piteşti înainte de primăvara lui 2018. Asta însemnă cu nu am mai face nicio autostradă şi toţi banii europeni ar fi înghiţiţi de Sibiu-Piteşti, în această situaţie, în perioada 2014-2020”.

Alt studiu de fezabilitate va trebui făcut şi pentru Autostrada Iaşi-Târgu Mureş ai cărei indicatori tehnico-economici „au fost respinşi în noiembrie 2012 în Guvern pentru simplul motiv că Ministerul Transporturilor a venit cu un studiu de fezabilitate pentru această autostradă la 9 miliarde de euro”, a mai spus Dan Şova.

„Toată lumea doreşte unirea Moldovei cu restul ţării. A existat în plan Coridorul IX, este un proiect din 2009 de unire a Iaşului cu Bucureştiul. Nu sunt inginer de drumuri şi poduri (este de profesie avocat, n.r.), dar am rămas blocat de cifre şi am înţeles că, indiferent de ce soluţii s-ar găsi, Iaşi – Tg Mureş nu este o autostradă sub 4 mld euro”, a precizat el.

Sibiu-Braşov şi Bacău-Braşov, proiecte cheie până în 2020

„Dincolo de faptul că este o opinie personală, am stat la discuţii cu specialiştii CNADNR şi eu am propus să facem o autostradă Bacău-Braşov pentru că respectă Coridorul IX de la Nord la Sud fără a fi schimbat aliniamentul şi leagă Moldova şi de Bucureşti, şi de Transilvania, plus costul – cel mai scump este de 1,2 mld euro. Deci Sibiu-Braşov şi Bacău-Braşov, din punctul meu de vedere ar trebui să fie proiectele cheie pentru 2014-2020, care să servească şi dezideratul pe care îl avem şi pe care premierul Ponta l-a anunţat astfel încât ca, la 100 de ani de la constituirea Statului Unitar Român, să avem căi de comunicaţie moderne între Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, cu Sibiu-Braşov, Bacău-Braşov, terminat Coridorul IV Transeuropean, iar Comarnic unit până la Bucureşti. Ce va fi în perioada următoare este greu de spus, eu mi-am exprimat opinia”, a conchis ministrul Marilor Proiecte.

Infrastructură de la anul 

După 5 zile de la aceste declaraţii, Ministerul Finanţelor a publicat, cu o zi înainte de aprobarea de către Guvern a bugetului de stat, 25 de proiecte de infrastructură selectate de ministrul Şova pentru a începe în 2014. Unele dintre ele sunt deja finalizate iar altele au fost amânate de anul acesta. Precizăm că pe listă figurează şi investiţii în infrastructura feroviară şi la metrou.

Acum aşteptăm mijlocul lunii decembrie să vedem ce tronsoane de autostradă va inaugura Dan Şova în plină iarnă şi în prag de sărbători. Asta dacă nu îl va “salva” vreo zăpadă cu viscol.

Magda SEVERIN