Numărul 2 de pe lista Alianţei PSD-UNPR-PC, Ecaterina Andronescu şi-a păcălit electoratul pe care l-a chemat la urne: NU va pleca în Parlamentul European. Gestul este cel puţin jenant din partea unui om care îşi clamează de câte ori are ocazia „corectitudinea şi misiunea de dascăl cinstit”, mai ales că îl face chiar în ziua prezentării, de către BEC, a rezultatelor finale ale alegerilor europarlamentare.
Anunţul cu păstrarea Ecaterinei Andronescu în Senatul României, pe postul de preşedinte al Comisiei pentru Educaţie, a fost făcut însă nu de ea, ci de liderul PSD, Victor Ponta, pe care Andronescu l-a scăpat de plagiat pe vremea când a fost numită special ministru al Educaţiei – în Guvernul Ponta 1, pentru că pe urmă nu a mai rămas şefă la minister.
“Nu cred că o voi lăsa pe doamna Andronescu să plece europarlamentar, deoarece mai sunt de dus destule bătălii în ţară şi este nevoie de ea în Senat. Locul 17 dacă aude – cred că Victor Negrescu – se va îmbăta în seara asta”, a declarat Ponta la şedinţa de astăzi a PSD, imediat după anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor europarlamentare.
După şedinţă, asaltat de jurnalişti, Ponta le-a spus verde-n faţă că a discutat cu Andronescu şi că au luat împreună decizia.
“Am avut o discutie şi încă, încă nu ne putem dispensa de doamna Andronescu, mai ales în ceea ce avem de făcut până în toamnă. Aşa încât am căzut amandoi de acord că va rămâne in Senat. Acum, azi am discutat şi aşa am decis împreună”, a spus Ponta.
“Eu cred că trebuie să fac ceea ce pot să fac mai bine şi acolo unde sunt utilă să optez. Nu este vorba de interesul personal, dacă ar fi fost vorba de interesul personal, probabil că aş fi potrivită să merg în Parlamentul European”, a spus Andronescu.
Ea a adăugat că în ţară are de făcut o lege a învăţământului (?!?) care este un lucru foarte important.
„Pe de altă parte, intră în locul meu un tânăr şi asta mă încântă şi, ca urmare, am luat o decizie care nu este nepotrivită. E adevărat, personal nu cred că era un lucru nepotrivit pentru mine sau un lucru rău, dar pun în balanţă ce pot să fac mai bine şi unde sunt mai utilă”, a conchis Andronescu.
Minciuna gogonată
De ce a făcut Ponta exact astăzi anunţul, deşi el ştia din start – ca, de altfel, şi Andronescu – că îşi mint electoratul, este foarte simplu: BEC le va înmâna la ora 17.00 victorioşilor certificatele doveditoare că au câştigat alegerile. Or, ar fi penibil să meargă o persoană să-şi ridice acea hârtie pentru ca mai apoi să fie rescrisă pe numele alteia.
Este evident că Ecaterina Andronescu n-a avut niciun moment intenţia să plece la PE. Universitara garantată de Vanghelie în 2008 a devenit, spre ruşinea lui Ponta, locomotiva PSD. Or, el va avea nevoie de ea ca de aer pentru alegerile prezidenţiale – indiferent dacă va candida sau nu -, pentru deplasările în ţară ca să le facă oamenilor noi promisiuni.
Pentru că, altfel, ce ar mai fi de lucru în Senat pe Legea Educaţiei, când noua putere a schimbat deja în ea tot ce şi-a dorit?
Un plagiat de legătură
Mai trebuie spus că plata primită de Ecaterina Andronescu pentru serviciul făcut lui Ponta cu plagiatul a primit-o însă imediat după alegerile parlamentare: OUG aprobată în 21 decembrie 2012 de modificare a Legii 1/2011 (Legea Educaţiei Naţionale), prin care a fost salvată de incompatibilitate şi de conflict de interese.
„Parlamentarii pot fi simultan şi rectori” – aceasta a fost „urgenţa” adoptării actului normativ care a măcelărit noua Lege a Educaţiei adoptată de Guvernul Boc cu ministrul Daniel Funeriu, lege care a înnebunit, la vremea respectivă, rectozaurii. Li s-a făcut însă “dreptate” tot de Andronescu-Ponta, prin eliminarea din lege a prevederii referitoare la pensionare şi a cumulului de funcţii plătite regeşte cu bani publici.
Cum baţi justiţia când eşti la putere
Astfel, „dascălul cinstit” a fentat justiţia: după câţiva ani de judecată, PSD venit la putere a schimbat legea iar procesul intentat împotriva deciziei ani ANIde incompatibilitate şi conflict de interese nu a mai avut obiect.
Andronescu a deţinut simultan funcţia de senator şi de rector al Politehnicii Bucureşti în mandatul 2008-2012., plus pe cea de profesor universitar – încasând astfel 3 lefuri grase de la stat -, dar şi pe cea de şef de proiecte POSDRU – cu alţi bani publici.
Acestea toate, pe lângă funcţia de vicepreşedinte de partid (PSD) şi pe cea de ministru al Educaţiei (în 2009 şi 2012). Vă daţi seama cam cum se poate lucra în toate aceste funcţii simultan, dar trebuie să precizăm că la încălcarea legii nu se pun decât primele două – senator şi rector – la incompatibilitate, iar la conflict de interese, funcţiile de rector şi şef de proiecte POSDRU.
Diaconu a scăpat de incompatibilitate
Nu acelaşi noroc cu modificarea legii a putut avea Mircea Diaconu, care a fost declarat incompatibil de ANI, cu sentinţă definitivă a ÎCCJ – deşi a ignorat-o timp de 6 luni, până la finalul mandatului de senator, încasând indemnizaţia, privilegiile şi – evident – va beneficia de pensia de parlamentar.
Timp de 3 ani din iunie 2012 nu mai are dreptul să deţină calitatea de ales în Parlament, dar aceasta nu l-a împiedicat să candideze independent – însă susţinut masiv de Antenele lui Dan Voiculescu – la europarlamentare, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, care a interpretat legea incompatibilităţilor astfel: poţi să fii ales chiar dacă ai fost declarat în justiţie incompatibil, dar pe altă funcţie.
Diaconu a câştigat detaşat alegerile europarlamentare, după ce a părăsit PNL – partidul care l-a promovat în politică şi l-a susţinut în funcţia de ministru al Culturii deşi peste o lună şi jumătate a primit sentinţa deficinivă de incompatibil şi a trebuit să-l schimbe din funcţie.
A obţinut acum “singur” peste 6% din voturi – mai mult decât UDMR şi PMP -, dar nicidecum pentru calităţile sale politice – el neavând nicio iniţiativă legislativă sau vreo realizare pe vremea cât a fost ministru al Culturii -, ci pentru notorietatea de actor.
Dar se judecă pe conflict de interese
Mircea Diaconu nu şi-a terminat însă problemele din justiţie: are pe rol un alt dosar, instrumentat de procurorii Parchetului General, pentru săvârşirea a 5 fapte de conflict de interese.
Chiar dacă prima instanţă de la Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat în 13 martie a.c., ANI a făcut apel iar sentinţa definitivă urmează să fie pronunţată, cel mai probabil, anul viitor.
Diaconu nu s-a prezentat astăzi la BEC să-şi ridice certificatul de europarlamentar. Motivul: el a avut chiar astăzi termen de judecată la proces.
PSD-UNPR-PC, 16 mandate
Rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare, potrivit datelor prezentate astăzi de BEC, arată că Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut, după redistribuirea voturilor obţinute de partidele care nu au atins pragul electoral (5%) şi independenţii (3%), în total 16 mandate, iar PNL 6 mandate, PDL – 5 mandate, UDMR – 2 mandate, PMP – 2 mandate, plus Mircea Diaconu – mandatul de independent.
În procente, câştigătorii au, înainte de redistribuire:
- Alianţa PSD-UNPR-PC: 37,6%
- PNL – 15%
- PDL -12,23%
- independentul Mircea Diaconu cu 6,81%
- UDMR cu 6,29%
- PMP cu 6,21%.
Daţi click pentru a vizualiza Rezultatele la Europarlamentare 2014 în fiecare judeţ şi străinătate, pentru toţi competitorii.
Iată cine sunt europarlamentarii Alianţei PSD-UNPR-PC:
- Corina Creţu
- Ecaterina Andronescu
- Cătălin Ivan
- Dan Nica
- Maria Grapini
- Damian Drăghici
- Daciana Sârbu
- Ioan Mircea Paşcu
- Viorica Dăncilă
- Ionel Sorin Moisă
- Victor Boştinaru
- Claudiu Ciprian Tănăsescu
- Doru Frunzulică
- Constantin Rebega
- Ana Claudia Țapardel
- Andi Lucian Cristea
Europarlementarii PNL:
- Norica Nicolai
- Adina Vălean
- Ramona Mănescu
- Cristian Buşoi
- Renate Weber
- Eduard Hellvig
Europarlamentarii PDL:
- Theodor Stolojan
- Monica Macovei
- Traian Ungureanu
- Marian Jean Marinescu
- Daniel Buda
Europarlamentarii UDMR:
- Iuliu Winkler
- Csaba Sogor
Europarlamentarii PMP:
- Cristian Preda
- Siegfried Mureşan
Indepoendent:
- Mircea Diaconu
2 milioane de voturi pentru Putere
Iată şi numărul voturilor valabil exprimate obținute de fiecare partid:
- Alianţa PSD-UNPR-PC: 2.093.234 de voturi
- PNL: 835.531 de voturi
- PDL 680.853 voturi
- Mircea Diaconu: 379.582 voturi
- UDMR: 350.689 de voturi
- PMP: 345.973 voturi.
Din totalul de 18.221.061 de alegători au votat 5,9 milioane.
700.000 de alegători s-ar putea să fi votat de două ori
Pe listele suplimentare au votat aproape 700.000 de alegători (mai exact 689.371).
Atât timp cât BEC a interzis fără motiv, pentru prima dată în 24 de ani, accesul liderilor de partid la listele suplimentare, rămâne suspiciunea de turism electoral. Adică aceşti 700.000 de alegători ar fi putut vota de două ori.
Pe de altă parte, 345.011 voturi din numărul total de voturi exprimate au fost anulate.
“Numărul total al alegătorilor înscriși în copii de pe listele electorale permanente este 18.220.469. Numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale speciale – 592. Numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale care s-au prezentat la urne este de 5.911.794. Numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente care s-au prezentat la urne – 5.222.345. Numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale speciale care s-au prezentat la urne este de 278. Numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare care s-au prezentat la urne este de 689.371”, a anunţat Marian Muhuleț, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central.
Victorie în ţară, eşec cu socialiştii
Cu toate că Alianţa PSD-UNPR-PC a câştigat jumătate din cei 32 de europarlamentari pe care îi trimite România, în UE socialiştii au pierdut în faţa popularilor. Astfel, tot partidele de dreapta – PDL-PNL şi PMP, care însumează 11 europarlamentari – sunt cele avantajate.
Concret, PPE, care reunește partidele democrat-creștine și de centru-dreapta (şi la care a aderat şi PNL-ul nostru, renunţând la ALDE) are 213 locuri, clasându-se pe locul I, chiar dacă are cu 60 mai puțini europarlamentari decât în precedenta legislatură.
S&D – Grupul Socialiștilor și Democraților – au numai 190 de locuri, cu 6 mai puţine decât până acum.
Liberalii (64 deputaţi) au pierdut 9 mandate, iar Verzii (53 deputaţi) – 4 mandate.
Stânga radicală a câștigat 7 mandate, astfel că are 42 de locuri în total.
Pe hârtie, partidele proeuropene dispun de o majoritate de 520 de locuri din 751, dar ele sunt condamnate să se înțeleagă pentru a guverna.
Informaţii BEC privind rezultatele finale
Magda SEVERIN
