Finalizarea „cu bine” – potrivit premierului Victor Ponta – a discuţiilor reprezentanţilor Guvernului cu cei ai delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI), Băncii Mondiale şi Comisiei Europene nu aduce deloc veşti bune pentru români: instituirea unei noi accize pe carburanţi, de 7 eurocenţi/litru, devine oficială şi va duce la scumpiri în lanţ încă de la începutul anului viitor. Săptămâna trecută, măsura a fost testată de Ponta în mass-media, când a aruncat o vorbă despre ea. Au sărit apoi liberalii să susţină că “în 3-4 ani terminăm toate autostrăzile” cu banii strânşi din această taxă, care – asigură ei – va merge într-un cont special. CNADNR a fost văduvit deja, miercurea trecută, de sumele provenite din amenzile date de ISCTR. CNR a explicat astăzi unde va duce această măsură luată, evident, pe furiş de Executiv.
În rest, sunt măsuri electorale sau obligatorii. Dintre cele obligatorii (adică impuse de legislaţia în vigoare) urmă amintim creşterea tuturor pensiilor cu rata inflaţiei, de 3,76%. De asemenea, vor fi mărite salariile pentru anumite categorii – medicii rezidenţi şi cadrele didactice debutante, cel mai probabil cu 3-4%.
Aceste măriri se vor acorda însă concomitent cu creşterea unor taxe: cu 25% redevenţele pe resurse naturale – altele decât la petrol şi gaze naturale -, precum şi a accizelor la carburanţi, cafea, ţigări, alcool -, care nu vor mai fi calculate în funcţie de rata de schimb valutar, ca până acum, ci de cea a inflaţiei. Evident, a inflaţiei din România, deşi accizele se calculează în euro. Astfel că, spre exemplu, accizele la combustibili vor creşte cu 20 euro/tonă la motorină după calculul inflaţiei din România, faţă de 10 euro/tonă cât ar fi fost pe inflaţia din UE.
Taxă pe stâlp, factură mai mare la curent
În plus, va fi impusă o nouă taxă pe “construcţiile speciale”, la care intră, printre altele, reţelele de transport stâlpi, depozite şi magazii care nu sunt “vămuite” în prezent. Taxarea stâlpilor va duce, implicit, la creşterea preţului energiei electrice.
Aşadar, Guvernul aplică lărgirea bazei de impozitare în aşa fel încât cocoşarea celor care deja plătesc taxe şi impozite şi impunerea de noi asemenea dări în niciun caz nu va duce la scăderea evaziunii. La acest capitol viziunea Guvernului s-a blocat în acea mult trâmbiţată restructurare a ANAF, care nu şi-a arătat până acum roadele.
Concret, anul acesta s-a colectat la bugetul de stat un pic mai puţin decât anul trecut şi infinit mai puţin decât pe vremea hulitului Blejnar. Colectarea a mai puţin de 3,8 miliarde de lei a şi dus la rectificarea negativă de la sfârşitul lui octombrie, când investiţiile au pierdut 1,2 miliarde de lei.
Salariu minim de alegeri
Şi, cum anul viitor vom avea două alegeri – europarlamentare în primăvară şi prezidenţiale în toamnă -, Guvernul a pregătit zăhărelul: o creştere a salariului minim cu 50 de lei la 1 ianuarie şi alţi 50 de lei la mijlocul anului. Astfel, din iulie, salariul minim ar trebui să ajungă la 900 lei.
Anul trecut, salariul minim a crescut în două tranşe: cu 50 de lei la 1 februarie şi tot cu 50 de lei, la 1 iulie.
CAS redus “dacă economia va permite”
În schimb, mult aşteptata reducere de CAS cu 5% la angajatori va fi dată „doar dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri”.
De altfel, premierul Ponta s-a şi încurcat în discursul făcut luni seară, anunţând “creşterea” acestei contribuţii.
Impactul bugetar al scăderii Contribuțiilor de Asigurări Sociale în semestrul II al anului viitor va fi de 2 miliarde de lei în bugetul anului 2014, a precizat ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu.
Iată toate promisiunile Executivului Ponta II în Programul de guvernare.
Deficit egal cu creşterea economică
Bugetul pe 2014 va fi construit pe un deficit de 2,2% din PIB şi o creştere economică de 2,2% atât pe metodologia cash, cât și pe metodologia ESA a Uniunii Europene, indicatori conveniţi cu FMI şi Comisia Europeană, a mai anunţat premierul Victor Ponta, la finalul negocierilor cu misiunea experţilor internaţionali.
Daniel Chiţoiu a explicat că deficitul bugetar a fost majorat cu 0,2% pentru cofinanțarea proiectelor pe fonduri europene
Investiţii de 6%
“Pentru investiţii, în ansamblu, am prevăzut ca date de construcţie a bugetului investiţii care să depăşească 6% din PIB, în acest fel având posibilitatea să continuăm creşterea economică şi să lansăm anumite proiecte extrem de importante pentru diverse domenii”, a anunţat Ponta.
El a adăugat că “vom avea alocate în buget 2 miliarde de lei pentru continuarea investiţiilor în infrastructura locală şi 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor pe care le avem în desfăşurare tot pentru investiţii în infrastructură, programe finanţate de către BEI, BERD sau Banca Mondială”.
600 mil lei pentru începerea Autostrăzii Comarnic-Braşov
“De asemenea, avem prevăzut un buffer bugetar pentru a putea semna şi demara proiecte importante de infrastructură, în primul rând, proiectul de Autostradă Comarnic-Braşov, chiar cu 2014 şi, de asemenea, proiectul de Autostradă Suplacu de Barcău – Borş, o parte din ceea ce ştiţi că s-a declanşat ca fostul proiect al Autostrăzii Transilvania şi pe care trebuie să îl continuăm şi avem posibilitatea să-l continuăm în 2014”, a precizat Victor Ponta.
Într-un comunicat al Guvernului transmis ulterior, se precizează că este prevăzută alocarea sumei de 600 milioane lei pentru începerea lucrărilor la Autostrada Comarnic – Braşov ( definită ca obiectiv prioritar de investiţii). Probabil că banii sunt pentru exproprieri, deoarece lucrarea va fi dată în concesiune.
Tot în comunicat se mai arată că în bugetul pe 2013 vor creşte cu 300 milioane lei cheltuielilor de investiţii din împrumuturi externe (BEI şi BERD).
Primăriile se pot împrumuta până la 1,2 mld euro pentru plata arieratelor
Totodată, Guvernul şi reprezentanţii FMI, CE şi ai Băncii Mondiale au stabilit creşterea pentru autorităţile locale a plafonului de împrumuturi din Trezorerie dedicat achitării arieratelor, de la 800 milioane lei (in 2013) la 1,2 miliarde lei (2014).
Bugetul va fi prezentat public săptămâna viitoare, urmând a fi aprobat până la sfârşitul lunii noiembrie.
500 mil lei din impozitarea depozitelor
Încasările bugetare din impozitarea construcțiilor speciale sunt estimate la 480-500 milioane lei în 2014, a explicat ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu.
,,Este vorba de construcțiile speciale deținute de persoanele juridice, nu de persoane fizice, cum ar fi rețelele de transport, stâlpi, depozite, magazii, care în prezent sunt scutite sau nu sunt supuse impozitării, nu intră în baza de impozitare”, a preizat Chițoiu.
Măsura vizează companiile care dețin construcții speciale cum ar fi E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, a adăugat el.
Privatizarea CFR Marfă, amânată până în 2015
Totodată, s-a convenit că privatizarea CFR Marfă nu mai reprezintă o urgenţă, aşa că finalizarea vânzării a 51% din acţiunile companiei a fost stabilită pentru jumătatea lui 2015.
Termenul reprezintă un an întârziere faţă de ce anunţaseră recent premierul Ponta şi ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu.
Oltchim a ieşit din angajamentele cu FMI
În rest, la Hidroelectrica trebuie nominalizat până la finele lunii noiembrie 2013 un consiliu profesionist. Până in mai-iunie 2014 va fi adoptată o nouă hotărâre de guvern pentru vânzarea a 15% din acțiunile deținute de stat la Hidroelectrica.
Oltchim a ieşit complet din angajamentele asumate de Guvern cu instituţiile financiare internaţionale, astfel că Ministerul Economiei va continua vânzarea pe bucăţi a acestui combinat.
Pentru Electrica s-a stabilit vânzarea până la sfârşitul lunii iunie 2014 a 51% din acţiuni, prin majorare de capital.
Pentru complexul energetic Oltenia, consultantul de tranzacție și-a finalizat acțiunile de due diligence pe aspectele financiare, se mai precizează în comunicatul Guvernului.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
