Revoltaţi că nu au fost consultaţi în elaborarea noii legi a restituirii proprietăţilor confiscate de comunişti, foştii proprietari au transmis un memoriu Curţii Europeane a Drepturilor Omului (CEDO), reclamând că Guvernul a ignorat această recomandare din decizia pilot a Curţii şi, mai mult, vrea să îşi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului pe proiect, în loc să lase Legislativul să îl dezbată şi aprobe. Memoriul transmis Curţii Europene este semnat de: Asociaţia pentru Proprietatea Privată (APP), Asociaţia Franceză pentru Apărarea Dreptului de Proprietate în România (AFDDPR), Asociaţia Persoanelor Deposedate Abuziv şi a Foştilor Deportaţi Refugiaţi din România (APDAFDR) şi Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat (APDAS).
Asociaţiile de proprietari denunţă Guvernul că urmăreşte prin proiectul legislativ “tergiversarea acordării despăgubirilor astfel ca plata lor să cadă în sarcina guvernelor viitoare, între timp putând interveni decesul petenţilor, în majoritate persoane în vârstă”.
Totodată, procedurile de restituire sunt complicate, întârziate, în cazuri nefavorabile până în 2030 şi pot genera corupţie, ceea ce contravine recomandărilor CEDO.
„Nouă Comisie Centrală îşi arogă drepturi de validare/invalidare a unor dispoziţii existente, ba chiar a unor sentinţe judecătoreşti, ceea ce contravine principiilor separaţiei puterilor în stat şi al retroactivităţii”, se mai reclamă în memoriu.
Foştii proprietari mai spun că nu se respectă echilibrul dintre interesele proprietarilor deposedaţi şi cele generale, aşa cum s-a recomandat în procesul pilot, iar accesul la justiţie este parţial blocat (întârziat).
“Aprobarea de către CEDO a proiectului ar afecta încrederea cetăţenilor romani în autorităţile internaţionale, în general, şi în CEDO în special, iar numărul de noi cereri adresate CEDO ar creşte simţitor”, aduc un ultim argument asociaţiile foştilor proprietari.
Ponta vrea şi el părerea CEDO
Amintim că Guvernul a cerut săptămâna aceasta extinderea cu cel puţin 3 săptămâni a termenului limita impus prin decizia pilot a CEDO împotriva României în domeniul restituirii proprietăţii. Totodată, premierul Victor Ponta a spus că a trimis Curţii Europene proiectul legislativ, spre avizare, şi a avansat un nou termen pentru angajarea răspunderii în fata Parlamentului pe proiectul noii legi a retrocedărilor, undeva în 11 aprilie, faţă de 26 martie.
Potrivit proiectului de lege aprobat de Executiv şi afişat pe site-ul ANRP, restituirile în natură vor trebui realizate nivel local până la 1 ianuarie 2016, dar în cazul clădirilor în care funcţionează şcoli, spitale sau instituţii de cultură, peste 20 de ani.
Cât priveşte procesul de despăgubire, acesta va avea mai multe etape: restituire în natură pe plan local, compensarea prin puncte decisă la nivel central, licitaţii cu acele puncte pentru imobile din fondul naţional şi, abia din 2017, valorificarea punctelor în numerar în transe anuale de 14%.
Totodată, este prevăzut un impozit de 85% pentru cei care cumpără punctele de despăgubire de la foştii proprietari.
În cazul dosarelor soluţionate până la data intrării în vigoare a noii legi, plata sumelor de bani se va face în termen de 5 ani, în transe anuale egale, începând de la 1 ianuarie 2014.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU