Procuror-şef în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în România, în perioada 2005-2012, şi lăudat de Uniunea Europeană pentru rezultatele sale, Daniel Morar a anunţat vineri că renunţă la funcţia de prim-adjunct al procurorului general, în condiţiile în care liderii politici par să considere prezenţa sa „o problemă”, comentează, vineri, Agenţia France Presse (AFP).
„În momentul în care cei mai importanţi oameni din statul român, premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, îţi spun că e o problemă mare de constituţionalitate şi îţi spun ţie, Morar, că rămânând acolo împiedici numiri în fruntea Ministerului Public sau că eşti o problemă pentru sistem, este momentul să pleci”, a spus Morar într-o scurtă declaraţie pentru presă, precizează AFP.
„Morar urma să rămână, în principiu, prim-adjunct al procurorului general până în iunie”, aminteşte agenţia de presă franceză.
„De luni de zile, România, aflată sub supravegherea Bruxellesului în domeniul justiţiei, trebuie să numească noi şefi la conducerea DNA şi a Parchetului General, două instituţii cheie în lupta împotriva corupţiei. Săptămâna aceasta, Victor Ponta – care asigură şi interimatul la justiţie – şi-a prezentat propunerile pentru aceste funcţii, primind sprijinul preşedintelui Traian Băsescu, rival politic cu care a avut de-a lungul timpului o coabitare adesea turbulentă şi care trebuie să să valideze aceste numiri, după un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)”, comentează AFP.
Mai multe organizaţii neguvernamentale şi magistraţi au criticat absenţa unui proces transparent de candidaturi şi de selecţie pentru aceste posturi cheie, denunţând un „troc politic”.
Potrivit France Presse, Morar şi-a exprimat regretul cu privire la declaraţiile de joi ale preşedintelui Băsescu, care a afirmat că avizul procurorilor şi magistraţilor pentru aceste numiri nu contează şi că este vorba „exclusiv de o înţelegere între actorii politici”.
Morar, care din luna iunie va fi judecător la Curtea Constituţională a României (CCR), a cerut Comisiei Europene să continue să manifeste aceleaşi standarde de exigenţă, aceleaşi criterii pentru a judeca justiţia română, potrivit agenţiei de presă. El a apreciat că procurorii anticorupţie şi judecătorii au făcut „o muncă extraordinară”, în ultimii ani, în lupta împotriva acestui flagel în România.
„Mai mulţi miniştri şi un fost premier au primit condamnări definitive cu închisoarea în ultimii ani pentru fapte de corupţie, o premieră după căderea dictaturii, în 1989”, conchide AFP. (M.S.)
