Circa 44,5 milioane de francezi sunt asteptati sa voteze duminica in primul tur al scrutinului prezidential, care va duce, dupa toate probabilitatile, la un duel final la 6 mai intre actualul presedinte Nicolas Sarkozy, conservator, si socialistul Francois Hollande, marele favorit. Ultimele sondaje publicate vineri il situeaza pe Hollande pe primul loc in acest tur, cu un usor avans in fata lui Sarkozy – 28% fata de 26% -, iar in turul II cu circa 55%, astfel ca ar putea deveni primul presedinte de stanga dupa Francois Mitterrand (1981-1995). Presedintele Frantei se va afla timp de 5 ani la conducerea uneia dintre cele mai mari puteri mondiale – membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU -, dispunand de o putere personala aproape fara echivalent in lumea democratica.
Sectiile de vot s-au deschis la ora 8.00 (9.00, ora Romaniei) si se vor inchide in marile orase la ora 20.00 (21.00, ora Romaniei), cand vor fi difuzate estimarile rezultatelor realizate de institutele de sondaje. Aceasta daca nu cumva mass-media va incalca legea franceza, care interzice difuzarea exit-poll-urilor mai devreme.
Sunt 10 candidati inscrisi in cursa: in afara celor doi, figureaza reprezentanta de extrema-dreapta Marine Le Pen – creditata cu 14-17 procente – si tribunul stangii radicale Jean-Luc Melenchon – revelatia campaniei -, apoi centristul Francois Bayrou – cu 11 procente. Toti ceilalti candidati – ecologista Eva Joly, suveranistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan, cei doi candidati ai extremei-stanga, Philippe Poutou si Nathalie Arthaud, precum si folcloricul Jacques Cheminade – se situeaza sub 3%.
Analistii avertizeaza insa cu privire la consecintele unei rate mari a absenteismului, prevazut de unele institute la peste 25 de procente, desi se poate vota si pe internet, iar fraudele sunt excluse. Semnul ar fi al neincrederii unei parti a populatiei Frantei intr-o clasa politica pe care o considera neputincioasa in fata crizei.
Situatia economica a planat asupra intregii campanii electorale cu marile subiecte nevralgice, cum ar fi explozia deficitului bugetar, rata ridicata a somajului (peste 10%), dezindustrializarea, protectionismul european sau justitia fiscala. (M.S.)
