Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) va expira şi nu va mai putea fi încheiat altul, dacă Guvernul nu va îndeplini până în luna iunie precondiţiile asumate, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, şeful Misiunii FMI, Erik de Vrijer. Precondiţiile se referă la reducerea arieratelor şi la eficientizarea semnificativă a companiilor de stat, prin privatizări şi introducerea managementului privat, dar şi prin lichidarea companiilor cu pierderi care nu pot fi viabilizate. Acestea trebuiau realizate anul trecut, dar Guvernul Ponta a avut alte preocupări: suspendarea preşedintelui şi alegerile parlamentare. Speranţa premierului era că, dacă se va prezenta în faţa lui de Vrijer cu alt Cabinet, va putea încheia un nou acord fără să se fi achitat de promisiunile celui în derulare. N-a ţinut.
Cu condescendenţă, oficialul FMI a spus presei că “Au fost câteva eşecuri în atingerea unor ţinte la sfârşitul lui 2012 şi au fost întârzieri în reformele structurale. Guvernul a cerut o amânare de 3 luni pentru a putea implementa toate măsurile agreate la ultima misiune. Pentru că noi considerăm că sunt serioşi, cred că ar trebui să le dăm timpul necesar pentru a le implementa”.
Evaluările vor fi finalizate, aşadar, la finele lunii iunie, prin votul în Consiliul Director al FMI, însă de Vrijer a atenţionat: “Din moment ce ratezi mai multe ţinte indicative, atunci banii care erau disponibili după a 6-a evaluare nu ar mai putea fi traşi – chiar dacă acesta este un program preventiv – până când nu sunt aprobate cele 3 derogări de la boardul FMI, adică în iunie”.
Altfel spus, România nu va avea la dispoziţie bani de la FMI până când board-ul instituţiei nu va aproba evaluările a 7-a şi a 8-a.
Iar dacă România nu îndeplineşte precondiţiile asumate până în iunie, atunci acordul va expira şi nu va mai exista niciun fel de înţelegere între FMI şi România.
Creştere economică zero în 2012. Previziuni de 1,5% pentru acest an
Dar să vedem unde au dat-o îm bară autorităţile. În primul rand, Executivul a eşuat cu privatizările – de fapt numai una, la Oltchim, pentru că Poşta şi CFR Marfă nici nu au fost cu adevărat în planul lui Ponta.
Apoi, creşterea economică a fost aproape de zero în 2012. Şeful misiunii FMI în România a spus că previziunile pentru 2013 se vor regăsi în jurul cifrei de 1,5%, iar pe mai departe există întrebarea despre cum se poate obţine creştere economică.
Deficitul bugetar pe cash, ratat
Pe de altă parte, Erik de Vrijer a arătat că autorităţile române au ratat ţintele privind deficitul bugetar pe cash, arieratele bugetului de stat şi autorităţilor locale şi activele externe nete ale Băncii Naţionale a României (BNR).
El a subliniat însă că România a îndeplinit cea mai importantă ţintă, cea privind deficitul bugetar calculat după metodologia europeană, estimările arătând că în 2012 deficitul ESA a fost sub 3% din PIB.
FMI a convenit cu Executivul două acţiuni pentru reducerea arieratelor statului. “Acestea sunt importante pentru că, dacă nu îţi plăteşti facturile, aceasta periclitează, practic, lanţul economic, iar că dacă nu îţi plăteşti furnizorii, nici aceştia nu îşi pot plăti propriii furnizori. Aceste sume sunt gestionabile, şi de aceea Guvernul trebuie să fie considerat un cumpărător credibil şi care îşi plăteşte facturile la timp”, a spus de Vrijer.
Scăderea TVA la produsele de panificaţie, inoportună
Fondul Monetar Internaţional nu consideră oportună scăderea TVA la produsele de panificaţie. “Nu este o idee bună să se fragmenteze sistemul fiscal, să aveţi scutiri, cote mai mici şi complicaţii de genul acesta. Experienţa din alte ţări ne arată că dacă reduci cota de TVA la restaurante, hoteluri, la anumite produse, aceşti bani vor ajunge în altă parte”, a argumentat de Vrijer, insistând că FMI nu vede care ar fi avantajele unei astfel de abordări.
Absorbţia fondurilor UE, dezamăgitoare
Executivul ar avea şansa realizării investiţiilor în infrastructură – şi, implicit, crearea de locuri de muncă – dacă ar reuşi atragerea mai multor bani europeni, dar s-a dovedit că nu reuşeşte – sau, de ce nu, că nu este interesat. La acest capitol intră şi guvernele Boc, şi Guvernul Tăriceanu.
“Guvernul poate mări eforturile de a trage fonduri UE pentru infrastructură sau alte proiecte, care înseamnă fluxuri de capital gratis. Ar trebui să punem mai multă prioritate şi mai multe resurse pentru atragerea fondurilor UE, dar nu e suficient, mai ales că în trecut eforturile de absorbţie au fost dezamăgitoare”, a mai spus de Vrijer la conferinţa de închidere a misiunii de evaluare.
Amintim că un singur program din cele blocate anul trecut de Comisia Europeană a fost deblocat, şi acela la sfârşitul lui 2012. Însă toţi cei care au primit rambursări pe proiecte POSDRU trebuie să returneze 25%. În noiembrie, România nu a absorbit niciun eurocent din fondurile de coeziune.
Astfel, singura soluţie pe care FMI o vede acceptabilă este eficientizarea semnificativă a companiilor de stat, prin privatizări şi introducerea managementului privat, dar şi prin lichidarea companiilor cu pierderi care nu pot fi viabilizate.
CFR Marfă nu scapă de vânzare
CFR Marfă, acest mamut cu datorii, nu va scăpa de vânzare. “Pe măsură ce a devenit evident că CFR Marfă nu funcţiona bine, înregistra pierderi în 2012 – iar aceste lucruri nu se schimbă în 2013 -, în cele din urmă autorităţile au ajuns la o concluzie inevitabilă, şi anume că cel mai bine este vândă această companie, unui investitor strategic. Adică cineva care să ia această companie să o dezvolte, aceasta fiind practic cea mai bună soluţie. Acest proces va dura ceva vreme, pentru că dacă doreşti să ai un investitor serios trebuie să îi dai acestuia timp să analizeze situaţia companiei, să facă acel proces de due-diligence. Pentru că societatea are datorii trebuie să găseşti o soluţie care trebuie discutată cu Comisia Europeană pentru că este o formă de ajutor de stat. Dacă întreprinderea este privatizată, această problemă poate fi rezolvată. Am convenit ca ofertantul câştigător pentru CFR Marfă va fi selectat şi că acordul de vânzare – cumpărare va fi iniţializat înainte de finalizare acestei evaluări”, a spus oficialul FMI.
6 companii de rezolvat
Potrivit scrisorii convenite în aceste zile, Guvernul s-a angajat să vândă în acest an pachetele majoritare de acţiuni la companiile:
- Oltchim (privatizare sau lichidare; administratorul judiciar va prezenta la jumătatea lunii aprilie un raport privind situaţia companiei)
- Complexul energetic Oltenia (finalizare octombrie 2013)
- CFR Marfă (mijlocul lunii mai – precondiţie)
- Electrica (noiembrie 2013)
- Complexul energetic Hunedoara (mai – iunie, după fuziunea cu minele viabile din CNH)
- Poşta Română (mijlocul anului 2013)
- posibil Romgaz (după listarea din octombrie, final de an).
De asemenea, Executivul a promis că va lista la bursă pachete de acţiuni la Hidroelectrica (10%, imediat după ieşirea din insolvenţă), Romgaz (10%, cel târziu în octombrie), Transgaz (15%, aprilie, precondiţie), Nuclearelectrica (10% sfârşitul lunii mai 2013) şi Tarom (20%).
CN Huilei şi Termoelectrica vor intra în lichidare.
În concluzie, Guvernul Ponta a fost nevoit să promită că va recupera în 5 luni toate reformele de esenţă din cadrul programului convenit în 2011, care nu au putut fi aplicate în ultimii doi ani. Dacă va reuşi, vom vedea în iunie.
Magda SEVERIN
