Hidroelectrica a ieșit din insolvență după 4 ani. S-a aflat în reorganizare judiciară în perioada iunie 2012 – iunie 2013 dar nu a ieșit cu bine, în ciuda faptului că Victor Ponta, la vremea aceea premier, dădea ca exemplu pentru Oltchim “modelul de succes al insolvenței Hidroelectrica”.
Decizia tribunalului București privind ieșirea din insolvență nu este definitivă, dar executorie.
Următoarea etapă este selecția unui Consiliu de Supraveghere “profesionist și integru, care să dea companiei o viziune strategică și care să sprijine dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție și creșterea eficienței economice”, a declarat ministrul Energiei, Vlad Grigorescu.
“Salutăm decizia instanței privind îndeplinirea condițiilor de ieșire din insolvență a companiei Hidroelectrica, una dintre cele mai importante societăți din energie. A fost parcurs un proces complex de restructurare, care a făcut din Hidroelectrica, astăzi, un pilon al Sistemului Energetic Național, o companie profitabilă, cu aspirații reale de a deveni inclusiv un lider regional în acest sector”, a adăugat ministrul Energiei.
În ianuarie anul acesta, Consiliul Concurenței a amendat cu 165.843.604 lei (aproximativ 37 milioane euro) Hidroelectrica și 10 dintre firmele partenere de contract în ultimii 9 ani, pentru înțelegeri de tip cartel în contractele cu energie ieftină.
Aceasta a fost cea mai importantă măsură din perioada insolvenței, urmată de rezilierea celor 11 contracte bilaterale încheiate direct cu băieții deștepți: Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Energy Financing Team, Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, Electromagnetica, Electrocarbon, Euro-Pec, Elsid, Luxten.
Hidroelectrica, Elsid și Electrocarbon şi-au recunoscut faptele, beneficiind de reducerea amenzilor, conform legii. Astfel, Hidroelectrica a fost „arsă” cu doar 20.436.271 lei (circa 4,6 milioane de euro).
Partenerii săi au primit următoarele sancțiuni:
- Alpiq Romindustries – 21.728.026 lei (aproximativ 4,8 milioane de euro)
- Alpiq Romenergie – 87.821 lei (circa 20.000 de euro)
- ALRO – 21.238.719 lei (aproape 4,7 milioane de euro)
- Electrocarbon – 864.203 lei (aproximativ 193.000 euro)
- Electromagnetica – 9.021.308 lei (circa 2 milioane de euro)
- Elsid – 2.553.868 lei (aproximativ 570.000 euro)
- Energy Financing Team (Switzerland) – 71.374.436 lei (aproape 16 milioane de euro)
- Energy Holding – 12.359.852 lei (aproximativ 2,8 milioane de euro)
- Luxten Lightning Company – 5.454.150 lei (aproape 1,2 milioane de euro)
- Menarom PEC (EURO PEC) – 724.950 lei (circa 162.000 de euro).
În cadrul investigației, Consiliul Concurenței a analizat contractele pe termen lung încheiate între Hidroelectrica și unii furnizori de energie electrică și consumatori eligibili pe piața angro de energie electrică, constatând că au blocat piața pentru alți furnizori și producători de energie electrică și consumatori eligibili, „conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieței în perioada liberalizării sectorului”.
Contractele încheiate preferențial, fără un proces de selecție obiectiv și în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantități de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95-175% din cantitatea de energie produsă).
În acest fel, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de producători pe piața concurențială pentru o perioadă de 10-14 ani.
Cât privește „prețurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior prețurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacționare PCCB (Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale) și PZU (Piața pentru Ziua Următoare)”, arată Consiliul Concurenței.
Contracte cu firmele de casă
„Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung, ceilalți participanți la piață nemaiavând acces la această sursă de energie ieftină”, declară președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
„Mai mult, contractele au fost încheiate în condițiile în care toate părțile implicate cunoșteau informațiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziționat cantități importante de energie de pe piața concurențială la un preț mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi”, adaugă el.
Autoritatea de concurenţă a descoprit că în perioada 2003 – 2012, Hidroelectrica a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică şi nu a putut să le dea curs.
„În același timp, aceste contracte au afectat și concurenții Hidroelectrica activi pe segmentul concurențial al pieței producerii și comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la prețuri care să poată concura prețurile prevăzute în contractele pe termen lung. Astfel, a fost restricționat accesul celorlalți producători la grupul de clienți ai Hidroelectrica”, precizează Consiliul Concurenţei.
Energie scumpă pentru consumatorii casnici
De asemenea, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrică prevăzute în contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantitățile semnificative, reprezentând aproximativ întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, au avut drept efect limitarea opțiunii Hidroelectrica de a participa la piața pentru ziua următoare (PZU), ceea ce a condus la diminuarea lichidității și la distorsionarea prețului de referință pe piața de energie electrică din România.
Mai mult, prin încheierea și derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica pe piața reglementată a scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preț scăzut aferentă „coșului reglementat”, fapt ce a condus, implicit, la afectarea prețului la consumatorii casnici.
Un alt aspect constatat în cadrul investigației este acela că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica și-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuție, coordonându-și comportamentul concurențial și stabilind condițiile de tranzacționare.
Astfel, firmele Energy Holding, Alpiq Romindustries și Alpiq Romenergie șau stabilit condițiile de tranzacționare, inclusiv prețurile aferente. Același comportament a fost constatat și în cazul Elsid și Electrocarbon, existând dovezi privind stabilirea în comun a condițiilor contractuale cu Hidroelectrica.
Presiuni în instanţă faţă de Consiliul Concurenţei
„Prin încheierea acestor contracte, a fost distorsionată concurența pe piața comercializării energiei electrice, intenția părților fiind de a-și consolida poziția și de a obține unele beneficii economice fără expunerea la riscul asociat unor mecanisme concurențiale de piață”, mai precizează președintele Consiliului Concurenței.
Investigația a fost declanșată din oficiu în anul 2012, indiciile fiind identificate în cadrul anchetei sectoriale pe piața energiei electrice.
„Pe parcursul investigației, mai multe companii, comercianți de energie, au acționat în instanță Consiliul Concurenței, contestând folosirea unor documente ridicate cu ocazia inspecției inopinate efectuate la sediile acestora. Aceste litigii au condus la întârzierea procedurii investigației cu peste un an”, arată Bogdan Chiriţoiu.
Prejudicii de peste 1,1 miliarde de euro
Contractele bilaterale pe termen lung au adus companiei Hidroelectrica prejudicii de peste 1,1 miliarde de euro, se arată în raportul administratorului privind cauzele insolvenței, în special “din cauza duratei foarte mari a contractelor, de peste 10 ani și a caracterului vag și general al prevederilor contractuale care nu permit Hidroelectrica să înceteze contractele în ipoteza neajungerii la un acord privind prețul energiei corelate cu evoluția prețului pe piața concurențială”.
“Dacă la momentul încheierii lor, majoritatea la nivelul anului 2004, solicitările de contractare a energiei electrice către Hidroelectrica erau reduse și, astfel, încheierea contractelor bilaterale a reprezentat un avantaj economic pentru Hidroelectrica, ulterior, aceste contracte au devenit în mod evident prejudiciabile pentru societate, renegocierea prețurilor de livrare a energiei deși realizată la nivelul fiecărui an pentru anul următor fiind mult sub prețul mediu anual al Pieței Zilei Următoare”, se arată în raportul menționat.
Mai departe, după ieșirea din insolvență, Ministerul Energiei, acționarul majoritar al Hidroelectrica, are în vedere listarea la bursă a unui pachet de 15% din acțiunile companiei. Fondul Proprietatea, care este singurul acționar minoritar al Hidroelectrica, evaluează participația sa de 20% la 594 milioane de euro (676 milioane de dolari), ceea ce indică o valoare de 2,97 miliarde de euro pentru întreaga companie. Aceasta ar putea fi prima ofertă inițială primară (IPO) a unei companii de stat din România, de la listarea Electrica, în 2014.
Intrare pe profit
În februarie, Hidroelectrica a angajat compania de consultanță Deloitte pentru servicii de audit financiar asupra situațiilor financiare întocmite pentru perioada 31 decembrie 2015 – 31 decembrie 2017, inclusiv servicii aferente listării la bursă.
Hidroelectrica a înregistrat, în 2015, un profit brut de 1,1 miliarde lei, de 3,5 ori mai mare decât cel raportat în 2010, anul care până acum fusese cel mai profitabil pentru companie.
Hidroelectrica avea la 31 mai 2016 o lichiditate proprie de 1,6 miliarde de lei care crește în fiecare lună cu circa 100 milioane de lei. Doar din dobânzi la depozitele bancare, Hidroelectrica a câștigat pe primele cinci luni 7,4 milioane de lei.
Magda SEVERIN
