Asociaţiile reunite ale transportatorilor rutieri din România atrag atenția asupra faptului că operatorii de transport rutieri români se confruntă cu o situaţie extrem de gravă, care le ameninţă funcţionarea şi chiar existenţa.
UPDATE: ANAF a suspendat controalele pe diurnă.
Redăm punctul de vedere comun al asociaţiilor, aşa cum a fost prezentat în conferinţa de presă de astăzi de la Hotel CARO:
“În urma unor controale recente efectuate unor societăţi ce desfăşoară activităţi de transport rutier, organele de control au recalificat retroactiv sumele acordate şoferilor cu titlu de diurnă neimpozabilă drept venituri de natură salarială şi, prin urmare, au calculat impozit pe veniturile din salarii, contribuţii sociale şi accesorii la toate aceste sume.
În situația în care aceste măsuri anticipează o abordare generală a organelor fiscale faţă de tratamentul diurnei acordate şoferilor angajați de societăţile de transporturi, consecinţele vor fi dintre cele mai grave.
Datorită specificului acestora, numărul de şoferi angajaţi de transportatori este foarte mare, fiind practic principala categorie de personal generatoare de venituri, şi, pe cale de consecinţă, diurnele plătite pentru deplasările externe sunt semnificative.
Firmele nu vor putea face faţă unor astfel de obligații suplimentare, iar insolvențele şi falimentele care cu certitudine vor urma, nu numai că vor distruge această ramură a economiei, ci vor duce la dispariţia a sute de mii de locuri de muncă doar în ramura transporturilor, dar cu repercusiuni serioase şi asupra industriilor adiacente – de la cea a leasingului, combustibililor sau service-uri auto.
Plata diurnei (indemnizaţiei de delegare) către şoferii din transportul internaţional de mărfuri, pentru deplasările pe care aceştia le desfăşoară, a reprezentat o constantă în ultimii 25 de ani în România şi niciodată aceste sume nu au fost reîncadrate din punct de vedere fiscal ori supuse impozitelor, aceste sume reprezentând cheltuieli pentru hrană și neprevăzute, și nu venituri.
De asemenea, vă reamintim că, în contextul controalelor fiscale efectuate pe parcursul anului 2014 la agenţii de muncă temporară, organele de control au recalificat sumele acordate de aceştia cu titlu de diurnă drept venituri de natură salarială având în vedere specificul acelei situaţii, care nu are legătură cu situaţia transportatorilor şi şoferilor.
Tocmai de aceea, prin comunicatul nr. 908173 din data de 23 octombrie 2014, ANAF a tranșat o distincţie netă între situaţia transportatorilor şi cea a agenţilor de muncă temporară:
„În ceea ce priveşte statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România precizăm că activitatea acestuia face obiectul unor reglementări speciale, aprobate prin Legea nr. 223/2007. Reglementări speciale există și în situația personalului navigant maritim, a personalului din domeniul transportului rutier și feroviar internațional etc., drepturile acordate acestor categorii de personal nefiind asimilate celor acordate de agenții de muncă temporară.”
Nu există niciun motiv legitim pentru care autoritatea fiscală să revină asupra acestei aprecieri corecte.
Instanţele judecătoreşti, prin hotărâri irevocabile, au stabilit la rândul lor că, din punctul de vedere al legislaţiei muncii, activitatea şoferilor are natura unei delegări şi au obligat angajatorii la plata sumelor cuvenite cu titlu de diurnă, recunoscând astfel acordarea acesteia şi pentru şoferi în aceleaşi condiţii ca pentru orice altă categorie de angajaţi.
Rezultă, deci, că reîncadrarea sumelor plătite cu titlu de diurnă ca venituri salariale, cu consecinţele fiscale corespunzătoare, contrazice actele normative şi punctele de vedere anterioare ale Guvernului României şi ANAF, nu ţine seama de practica instanţelor judecătoreşti dar, mai ales, încalcă principiile stabilităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime, principii dezvoltate în jurisprudenţa instanţelor europene.
Chiar Codul Fiscal în vigoare transpune aceste principii ale stabilităţii, în art. 3, prin principiul certitudinii impozitării care presupune, printre altele, ca “termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale” și principiul „eficienţei impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore”.
Schimbarea practicii din ultimii 25 de ani prin niste simple controale ale ANAF cu consecința creșterii semnificative a poverii fiscale asupra unui număr de peste 30.000 de societăți și a unui număr de peste 350.000 de angajați dintr-un întreg sector de activitate determină falimentul, contrazicând flagrant principiile enumerate mai sus și nu reprezintă un mod responsabil de a face administrație publică.
Suntem convinşi că a continua practica impozitării diurnelor șoferilor reprezintă un abuz care ar îndreptăţi societăţile şi persoanele fizice afectate să conteste eventuale măsuri de impozitare în faţa instanţelor naţionale, dar şi a celor internaţionale pe baza Convenției Europeane a Drepturilor Omului, precum şi la proteste organizate în toată ţara având în vedere riscul transportatorilor de a se afla în imposibilitate să mai continue activitatea şi, pe cale de consecinţă, dispariţia a sute de mii de locuri de muncă, a mii de agenti economic şi a unor sume impresionante din economie”. (M.B.)
