Infrastructura rutieră, navală, aeriană este deficitară şi aduce României pagube exact în domeniul cu care Guvernul se laudă cel mai mult: exporturile. Este drept că acestea reprezintă activitatea cea mai relevantă în evaluarea competitivităţii naţionale. În anul 2013, exporturile au atins aproape 50 de miliarde de euro, reprezentând un nou maxim istoric. Însă dacă am fi avut o infrastructură pusă la punct cifrele ar fi fost altele. Iar aceasta pentru că maşinile şi echipamentele au dominat portofoliul de export al ţării. Ponderea exporturilor în PIB reprezintă un indicator al intensităţii internaţionalizării unei economii, reiese din Strategia Naţională de Export a României 2014-2020, document aprobat de Guvern şi publicat în Monitorul Oficial.
„În evaluările Uniunii Europene privind competitivitatea ţărilor membre, România se înscrie în grupa nr. 4, cu competitivitatea cea mai scăzută, atât la indicatorul PIB/loc, cât şi în ceea ce priveşte intensitatea tehnologică, ceea ce scoate în evidenţă decalajul substanţial de competitivitate pe care România încă îl are în economia UE. Alte vulnerabilităţi cu influenţă directă asupra exportului sunt legate de infrastructură, inclusiv portuară, unde locul ocupat de România în lume la indicatorul dezvoltării infrastructurii portuare este 128, iar al celei rutiere 139. România nu stă bine nici la colaborarea între universităţi şi mediile de afaceri, locul 115 în lume, ceea ce practic reduce substanţial bazele dezvoltării clusterelor de export şi ale inovării”, arată documentul oficial.
Este vorba despre date calculate pentru determinarea avantajelor comparative ale României pe pieţele UE prin indicele multiplicativ simetric al avantajului comparativ şi cel aditiv. Acestea sunt rezultatele calculelor efectuate pe grupe de produse la exporturile româneşti pe relaţia intracomunitară pentru perioada 2000-2011.
Este important de menţionat că majoritatea firmelor exportatoare sunt IMM-uri.
În Strategia Guvernului sunt menţionate domeniile, produsele pe care acum România nu le exportă, deşi vorbim de industrii care cu decenii în urmă erau înfloritoare. Exportul acestora ar fi putut genera o creştere economică mult mai mare decât cea anunţată.
La ce avem deficit
România este, astfel, deficitară la exportul de:
– animale vii;
– legume proaspete şi congelate;
– sucuri, legume, fructe;
– zahăr, preparate;
– preparate comestibile;
– fibre textile;
– combustibili minerali;
– produse chimice;
– textile;
– placaj, furnir;
– ceramică;
– fontă şi laminate;
– neferoase, în afara produselor din aluminiu.
În ultimii ani, marile sectoare perdante au fost: alte servicii transporturi maritime, turismul de afaceri şi serviciile financiare.
De cealaltă parte, serviciile câştigătoare sunt: transportul de mărfuri auto şi servicii informatice.
Potrivit documentului, sectoarele cu potenţial insuficient valorificat de autorităţi sunt:
– transportul de mărfuri pe calea ferată,
– transportul de mărfuri maritime,
– transportul de mărfuri fluvial,
– transportul de pasageri aerian,
– serviciile de comunicaţii
– serviciile de construcţii
– serviciile de consultanţă juridică, contabilă, managerială.
România nu a exploatat nici domenii precum publicitate, marketing, sondaje publice.
Produsele bazate pe resursele naturale sau cost redus al forţei de muncă sau energointensive şi-au păstrat încă avantaje comparative şi competitive importante, dar tendinţa acestora este de diminuare netă, semnalând o reducere a specializării comerciale.
Ce a mers bine la export
De cealaltă parte, în Strategia Guvernului sunt trecute în revistă serviciile care au mers bine. De exemplu, produsele din cauciuc au înregistrat o creştere a avantajelor competitive după 2007 şi a ponderii în exporturi şi o diminuare a decalajului faţă de nivelul mediu european al valorii unitare.
Produsele minerale prelucrate nemetalice au avantaje competitive şi comparative semnificative, dar au tendinţă de reducere la ceramic, unde a scăzut ponderea în exporturile României.
Mobila şi articolele de mobilier deţin avantaje comparative şi competitive semnificative şi constante, dar au înregistrat reduceri importante ale ponderii în exporturi intracomunitare de la 5,1% în 2002 la 3,7% în 2011, cu valori unitare în creştere spre media UE.
O creştere importantă în exporturi, atât în exporturile totale, cât şi intrastat, a fost la produsele cu nivel tehnologic ridicat: echipamente şi aparate electrice şi componente – creştere în ponderea exporturilor intracomunitare de la 5,1% în 2000 la 13,8% în 2011.
La echipamentele pentru distribuirea energiei electrice avem avantaje comparative şi competitive semnificative şi creştere a valorii unitare peste media UE, cu ponderi crescute de la 2,2% în 2000 la 8,5% în 2006.
Sectorul vehicule pentru transport rutier a înregistrat şi el avantaje comparative şi competitive semnificative, cu valori unitare sub media UE, iar la componente şi accesorii, cu valori unitare constante peste media UE.
Subgrupa de componente a înregistrat o pondere mare în exporturi (6,8% în 2008) şi semnalează integrarea companiilor româneşti în lanţurile valorice europene şi internaţionale.
Aproape 50 miliarde de euro în 2013
În anul 2013, exporturile au însumat 49,56 miliarde de euro (219,12 miliarde lei), reprezentând un nou maxim istoric.
În aceeaşi perioadă, importurile au totalizat 244,33 miliarde de lei (55,26 miliarde de euro), ceea ce a dus la un deficit comercial de 5,7 miliarde de euro, în scădere cu peste 41% faţă de cel din 2012.
Deficitul comercial FOB/CIF a ajuns la 25,21 miliarde de lei (5,7 miliarde de euro), mai mic cu 17,77 miliarde de lei (3,9 miliarde de euro) faţă de cel înregistrat în anul 2012.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) a fost anul trecut de 34,5 miliarde de euro la expedieri şi de 41,86 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 69,6% din total exporturi şi 75,7% din total importuri.
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) s-a plasat la 15,05 miliarde de euro la exporturi şi la 13,4 miliarde de euro la importuri, reprezentând 30,4% din total exporturi şi 24,3% din total importuri. (M.S.)
