Rata șomajului a scăzut de la 7,1% în 2013 la 6,8% în anul 2014, însă la bărbați a rămas la cote ridicate: 7,3%, față de 6,1% la femei. Cea mai ridicată cotă a șomajului, de 24%, s-a înregistrat în rândul tinerilor (15-24 ani).
Cei mai afectați au fost absolvenții învățământului mediu (rată 7,2%) și scăzut (rată de 6,7%), în timp ce șomerii cu studii superioare s-au situat la 5,8%, potrivit datelor INS publicate ieri, având ca sursă Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO), care se realizează trimestrial, în conformitate cu Regulamentele Consiliului și Parlamentului European cu privire la organizarea unei anchete statistice selective asupra forței de muncă în Comunitatea Europeană.
În anul 2014, populația activă a României era de 9.243.000 de persoane, din care 8.614.000 persoane ocupate și 629.000 șomeri. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a ajuns la 61%, se arată în comunicatul INS.
Pe medii rezidențiale, ecartul a fost de 2,8%, astfel: 8,1% rată de șomaj în mediul urban, față de 5,3% pentru rural.
Totodată, rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 41,1%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaților (41,8% față de 40% în cazul femeilor) și în mediul urban (42,1% față de 39,2% în mediul rural).
De asemenea, pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 14,3%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7%.
Raportul de dependență
Raportul de dependență economică (numărul persoanelor inactive și în șomaj ce revin la o mie de persoane ocupate) a fost de 1.313%, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.704%, față de 1.008% în cazul bărbaților) și pentru mediul rural (1.330%, comparativ cu 1.299% în mediul urban).
Ocuparea
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61% a crescut, față de anul anterior cu 0,9%. Acest indicator avea, ca și în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbați (68,7%, față de 53,3% pentru femei) și pentru persoanele din mediul rural (61,7%, față de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%, în timp ce pentru persoanele vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%.
De asemenea, nivelul ratei de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 65,7%, la o distanță de 4,3% față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educație, scade și gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educație.
Cu 107.000 mai puțini salariați
Salariații, în scădere față de anul precedent (-107.000 persoane), dețin în continuare cea mai mare pondere (67,9%) în totalul populației ocupate.
Astfel, comparativ cu anul 2013, a scăzut numărul persoanelor care și-au desfășurat activitatea în agricultură, silvicultură și pescuit (-59.000 persoane), dar și al celor care au lucrat în administrație publică (-33.000 persoane), în învățământ (-12.000 persoane), în intermedieri financiare și asigurări și în industria extractivă (ambele activități cu -5.000 persoane fiecare).
Creșteri în industria prelucrătoare
Pe de altă parte, a crescut numărul populației ocupate în industria prelucrătoare (+60.000 persoane), în comerț și activități profesionale, științifice și tehnice (+27.000 persoane), în sănătate (+14.000 persoane), activități de servicii administrative (+11.000 persoane) și în construcții (+10.000 persoane).
Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 30,9% din populația ocupată. Distribuția pe grupe de ocupații relevă faptul că lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 23,3% din totalul populației ocupate.
Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau muncitorii calificați (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor precum și specialiștii în diverse domenii de activitate (13,5%).
42,7% lucrează în servicii
Repartiția populației ocupate pe activități ale economiei naționale arată că 28,3% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,9% în industrie și construcții, iar 42,7% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,172 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (25,8%), comerț (18,0%) și construcții (10,4%).
Anul trecut, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână, iar 166.000 de persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate, în anul 2014, au lucrat cu program parțial 860.000 de persoane (10%).
„Următorul comunicat de presă referitor la datele pentru anul 2014 – subocuparea şi forţa de muncă potenţială adiţională – va apărea în data de 23 aprilie 2015”, precizează INS.
Informaţii suplimentare se pot obţine din publicaţia statistică „Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj”, anul 2014, termen de apariţie 30 iunie 2015. (M.S.)
Imagine: Jean-Mihai PÂLȘU
