Chiar dacă numai 7% dintre firmele germane din România consideră că situaţia economică a ţării noastre este bună, 83% dintre acestea ar alege din nou piaţa românească pentru investiţii, 58% aşteptându-se la o creştere a cifrei de afaceri iar 45% intenţionând să facă noi angajări, arată rezultatele Raportului de Conjunctură pentru Romania 2014, realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană. La sfârşitul anului trecut erau înregistrate în ţara noastră circa 8.000 de companii active cu capital german, Germania fiind pentru a 7-a oară consecutiv cel mai important partener comercial al României.
“Chiar dacă doar 7% din firmele germane din România chestionate apreciază situaţia economică a ţării ca fiind bună, totuşi, pentru 26% dintre acestea perspectivele sunt mai bune. În ce priveşte situaţia companiei lor pentru anul în curs, aşteptările sunt pozitive”
Numărul celor care consideră că situaţia este bună a crescut la 50% (de la 36% în 2013), iar peste jumătate dintre firme sunt de părere că în acest an situaţia firmei lor se va îmbunătăţi.
„În ce priveşte cifra de afaceri, 58% dintre cei care au răspuns se aşteaptă la o cifră de afaceri mai mare, aşteptările în această privinţă sunt mari Mai mult, peste 45% din companii intenţionează să facă noi angajări şi doar 14% se gândesc la o reducere de personal”, se mai arată în raport.
Astfel, România se află în trendul regiunii, înregistrând în acelaşi timp cel mai bun rezultat din 2008 încoace.
“Desigur că la aceste evaluări joacă un rol important şi evoluţiile macroeconomice din Uniunea Europeană în ansamblul ei, mai cu seamă dacă avem în vedere faptul că România derulează peste 70% din comerţul său cu statele din cadrul Uniunii”, se menţionează în raport.
În ce priveşte perspectivele fiecărei branşe, peste o treime din firmele chestionate se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei branşei lor faţă de anul anterior şi doar 16% văd o înrăutăţire a situaţiei. Spre comparaţie, anul trecut, 19% din cei intervievaţi au fost de părere că situaţia din branşa lor se va înrăutăţi
Chestionarul de conjunctură prezintă, anual, o evaluare a principalilor factori în ce priveşte amplasamentul investiţional, factori importanţi în luarea deciziilor investiţionale din perspectiva companiilor.
Resurse umane
Printre cele mai importante criterii investiţionale pentru companii se numără resursele umane disponibile şi condiţiile de pe piaţa muncii.
“Costurile scăzute cu forţa de muncă, aflate sub nivelul celor din Europa de Vest, reprezintă doar un motiv pentru realizarea de investiţii în România. Este vorba mai degrabă de o combinaţie între costuri, calificare şi productivitate, care face ca acest amplasament investiţional să fie interesant. Costurile şi productivitatea se află, conform opiniei majorităţii, într-un raport bun, ceea ce oferă firmelor germane un motiv de a fi active în România”, reiese din raport.
Calificarea angajaţilor
În ce priveşte învăţământul profesional, calificarea angajaţilor şi disponibilitatea personalului calificat situaţia s-a îmbunătăţit uşor faţă de anul trecut, numărul companiilor mulţumite crescând uşor.
Autorii studiului precizează că România se situează sub aceste aspecte peste media Europa Centrală şi de Est (ECE), dar situaţia nu este încă mulţumitoare, pentru că nu au fost concepute şi încheiate structurile durabile şi astfel funcţionale pe termen lung.
Infrastructura
Alţi factori se referă la funcţionalitatea mediului de afaceri, respectiv infrastructura, disponibilitatea şi calitatea furnizorilor sau comportamentul de plată al partenerilor.
“România nu a reuşit să-şi îmbunătăţească în ultimii ani infrastructura, iar acesta este unul din punctele de care investitorii germani se plâng cel mai des. În clasamentul statelor participante la chestionar, România se află în această privinţă pe ultima poziţie. Doar 7% din cei chestionaţi sunt mulţumiţi, în timp ce 41% sunt nemulţumiţi şi 28% chiar foarte nemulţumiţi, restul fiind indecişi. În ce priveşte disponibilitatea furnizorilor, România s-a îmbunătăţit uşor faţă de anul trecut (30% sunt mulţumiţi, faţă de 20% în 2013)”, se mai arată în raport.
Totodată, companiile germane prezente în România nu sunt mulţumite cu multe domenii ale politicilor economice, situaţie asemănătoare cu cea din celelalte ţări din ECE.
Nemulţumiri pe sistemul fiscal şi siguranţa juridică
În ce priveşte sistemul fiscal şi administraţiile fiscale, 46% din firme sunt nemulţumite (45% în 2013), iar 33% chiar foarte nemulţumite (în creştere de la 28%). Referitor la nivelul de impozitare, 55% s-au exprimat negativ (comparativ cu 49% anul trecut).
Nemulţumite sunt firmele şi de siguranţa juridică, unde România se situează şi în acest an sub media ECE, cu 61% din răspunsuri la categoria nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi.
În unele puncte, cum sunt siguranţa juridică sau predictibilitatea politicilor economice, nemulţumirea a crescut comparativ cu anul trecut, mai ales în ce priveşte colaborarea cu administraţia publică şi eficienţa acesteia (49% nemulţumiţi, 16% foarte nemulţumiţi).
Birocraţie şi corupţie
În această categorie au fost incluse, printre altele, birocraţia, corupţia (34% nemulţumiţi, 41% foarte nemulţumiţi), accesul la ajutoare financiare (33% nemulţumiţi, 28% foarte nemulţumiţi), transparenţa la licitaţiile publice (30% nemulţumiţi, 36% foarte nemulţumiţi).
Companiile subliniază nevoia de transparență în domeniul achizițiilor publice, care rămâne în România o zonă în care este necesar să se acționeze urgent în ce privește transparența și crearea unor condiții-cadru clare și eficiente. România se află aici sub media ECE cu 66% răspunsuri negative, dar înaintea Cehiei sau a Bulgariei.
Concurenţă neloială
“Nu doar în cazul proiectelor publice mari, firmele germane, dar și cele românești, se văd deseori puse în fața unor condiții concurențiale neloiale. Pe acest fond, AHK România a înființat la mijlocul anului 2013 un grup de lucru care are ca scop schimbul de experiență și elaborarea de propuneri concrete pentru îmbunătățirea situației în domeniul achizițiilor publice. În acest sens am elaborat și un document de poziție. Acesta conține propuneri concrete, prin care se urmărește reducerea problemelor care apar în procesul achizițiilor publice”, subliniază reprezentanții Camerei.
“Propunerile se bazează mai ales pe experiența îndelungată pe care companiile participante au acumulat-o de-a lungul timpului în România. Este vorba de aspecte precum proiecte viitoare, management și personal, structurarea caietelor de sarcini, conformitatea ofertelor, criterii de calificare, emiterea certificatului la finalizarea contractului, pentru a numi doar câteva. Acestea au efecte asupra unor domenii precum construcțiile sau sănătatea și se extind către întregul sistem de licitații publice. Pentru că un mod de lucru deficitar în acordarea de contracte publice sau, dimpotrivă, dezvoltarea și optimizarea acestuia, are efect negativ respectiv pozitiv asupra atragerii de fonduri UE și în general asupra evoluției economice a țării”, adaugă ei.
România, locul 11 în Europa Centrală şi de Est
Chiar dacă numeroase companii germane sunt nemulţumite de anumiţi factori ai amplasamentului investiţional, majoritatea (83%) ar alege din nou România ca amplasament investiţional şi doar 17% ar avea în vedere amplasamente alternative.
“România se menţine pe locul al 11-lea în clasamentul celor mai atractive ţări din Europa Centrală şi de Est”, se mai arată în raport.
Polonia, cea mai atractivă
Cea mai atractivă ţară din regiune rămâne însă Polonia, fiind urmată de Cehia şi Estonia. Ultimele locuri sunt ocupate de Kosovo (locul 18), Bielorusia (19) şi Albania (20).
Camera de Comert şi Industrie Româno-Germană a chestionat 123 de firme, care s-au exprimat referitor la situaţia economică generală din România, la situaţia afacerii lor şi la perspectivele branşei, dar şi referitor la factori importanţi pentru amplasamentul investiţional.
Majoritatea firmelor chestionate provin din industria prelucrătoare (35%) și din domeniul servicii (34%), urmate de comerț (21%), construcții și energie (câte 5%). (M.S.)
